Ruşii au cucerit Toreţk, al doilea oraş ucrainean care cade în 2025. Analist: Zelenski trebuie să renunţe la teritoriile ocupate de Moscova

Cu o săptămână înainte ca Donald Trump să ajungă iar la Casa Albă, Ucraina se pregătește pentru decizii dificile în următoarele luni. Armata ucraineană pierde teren de-a lungul liniei de front, duce lipsă de soldați cu experiență și nu are siguranţa că ajutorul militar va continua în ritmul actual, arată o analiză CNN. 

• Călin Georgescu va fi interzis la prezidenţiale, cred analiştii. "Este un pericol extraordinar"

Război în Ucraina. Guvernul de la Kiev urmărește semnalele de la Moscova și Washington și repetă aproape zilnic dorința pentru o "pace justă". Orice idee de recuperare a teritoriului cucerit de ruşi a fost suspendată indefinit. 

În ciuda pierderilor grele, forțele ruse continuă să avanseze în regiunea Donețk. Potrivit analiștilor de la WarMapper, Rusia ocupă puțin peste 18% din Ucraina, inclusiv Crimeea și zonele din Donețk și Lugansk pe care le controla înainte de 2022. Forțele ruse au ocupat aproximativ 400 de kilometri pătrați în decembrie.

Armata rusă a cucerit şi oraşul Toreţk, după Kurakhove

Julian Röpke, analist militar la Bild, a evaluat luni pe platforma X că armata rusă a cucerit în totalitate oraşul Toreţk, care avea o populaţie de 31.000 de locuitori înainte de război. Deşi luptele au început aici în urmă cu 5 luni, ruşii au ajuns abia în ultimele zile la punctul cel mai nord-vestic al localităţii, potrivit unor imagini geolocalizate. Este al doilea oraş mare care cade în mâinile Moscovei de la începutul anului, după Kurakhove, un alt oraş minier pierdut de Kiev după o bătălie de aproape trei luni.

Trupele ucrainene sunt depășite numeric cu mult pe frontul de est, a apreciat CNN. Un comandant a povestit săptămâna aceasta că ruşii atacă din mai multe direcții simultan în grupuri mici de infanterie, iar pentru forțele ucrainene este dificil să concentreze focul.

Principala diferență între Rusia și Ucraina

"Dacă corelarea forțelor în ceea ce privește focul tactic, dronele și loviturile la distanță pare să nu favorizeze niciuna dintre părți într-o măsură semnificativă, forța de luptă rămâne principala diferențiere între Rusia și Ucraina", a comentat Mick Ryan, analist la bloggul Futura Doctrina.

Potrivit proiectului DeepState, care se bazează pe surse deschise şi apropiat de armata ucraineană, unitățile rusești se află acum la 3 km de orașul Pokrovsk (5 km de centru) din Doneţk şi 7 km de graniţa cu regiunea Dnepropetrovsk, vecină cu Doneţk, unde ucrainenii nu au fortificaţiile din Donbas.  

Rușii au blocat complet autostrada Mezhova-Pokrovsk, o importantă arteră logistică a armatei ucrainene, care leagă regiunea Dnipropetrovsk de Pokrovsk. Şeful administrației militare din Pokrovsk a transmis că ruşii au intensificat bombardarea orașului, inclusiv cu bombe de aviaţie cu planare. 

În timp ce ucrainenii nu au confirmat încă pierderea Toreţk, presa de stat rusă scrie că întregul oraș este sub control rusesc, cu excepţia unor "buzunare" de rezistenţă ucraineană, inclusiv în jurul unei mine de lângă oraş, care sunt în curs de "curățare".

Priorităţile Ucrainei în 2025

Scopul Kievului este să apere ceea ce mai controlează, explică CNN. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu aliații din Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei că prioritățile Ucrainei în acest an vor fi stabilizarea liniei de front și consolidarea capacităților de apărare.

Membrii Grupului de Contact au livrat în ultimii trei ani asistență de securitate de 126 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Partenerii au promis săptămâna trecută un ajutor suplimentar, inclusiv 30.000 de drone în anul următor și mai multe sisteme de apărare aeriană.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat pe 10 ianuarie că NATO "trebuie să continue să sprijine ferm Ucraina și să-i întărească poziţia pentru negocierile care vor duce cândva la încheierea războiului monstruos al lui Putin".

Acel "cândva" este întrebarea arzătoare. Austin a spus despre viitoarea administrație Trump că nu va specula în ce direcție ar merge. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat chiar că viitoarea administrație americană ar putea întrerupe reuniunile Grupului de Contact, spunând că, în acest caz, "va trebui să continue într-o altă formă". 

"Occidentul trebuie să admită public înfrângerea Ucrainei și a sa"

Negocierile pentru încheierea conflictului par puțin probabile în prezent, a evaluat CNN. "Motivul este simplu. Moscova nu este pregătită pentru niciun compromis. Joacă pentru victorie, nu pentru o remiză", a comentat politologul ruso-finlandez Arkady Moshes, într-o analiză publicată pe 19FortyFive.

"Succesul poate fi obținut pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor, dar trebuie să fie incontestabil. În opinia lui Putin, Ucraina trebuie învinsă, iar Occidentul trebuie să admită în mod public înfrângerea Ucrainei și a sa", a completat Moshes.

Potenţiale discuţii de pace

Reprezentantul lui Trump pentru Ucraina, fostul general american Keith Kellogg, a declarat săptămâna trecută că speră să poată găsi o soluție solidă și durabilă în termen de 100 de zile. Trump s-a lăudat în timpul campaniei electorale că va opri luptele în 24 de ore de la preluarea mandatului, dar când a fost întrebat recent cât de curând va putea pune capăt conflictului a dat înapoi: "Sper în șase luni. Nu, sper cu mult înainte de șase luni."

Nu este clar dacă obiectivele neschimbate ale Kremlinului se potrivesc cu planurile viitoarei administrații Trump. Mick Ryan crede că Putin "se va asigura, indiferent ce va fi, că obiectivul de 100 de zile va eșua. Nu are niciun motiv puternic să vină la masa nagocierilor chiar acum, crezând că este pe val în acest război."

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat puține indicații cu privire la condiţiile acceptabile pentru Ucraina. "Fără îndoială vom rămâne fermi și vom obține o pace durabilă pentru poporul nostru și pentru țara noastră", a promis el vineri. 

Prioritatea lui este de a-l convinge pe Trump să susţină în continuare Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhii Tykhyi, a declarat vineri că Ucraina se pregătește pentru discuții la "cele mai înalte niveluri". "Poziția noastră este clară: toată lumea din Ucraina vrea să pună capăt războiului în condiții echitabile pentru Ucraina".

În centrul oricărui tip de acord pentru Kiev trebuie să fie garanții pe termen scurt de monitorizare a încetării focului și garanții pe termen lung care l-ar descuraja pe Putin să folosească încetarea focului pentru a se regrupa și ataca din nou.

Acestea trebuie să includă "investiții semnificative în forţele aeriene, în apărarea antirachetă, o divizie grea complet echipată, după standarde NATO", au explicat analiștii Keith D. Dickson și Yurij Holowinsky. "Zelenski trebuie să aibă o perspectivă strategică de lungă durată şi să accepte că teritoriile pierdute reprezintă în realitate un membru cangrenos care trebuie tăiat pentru a salva corpul sănătos", au mai completat ei.

Minumul cerut de Moscova Ucrainei ar fi cedarea teritoriului pierdut și renunţarea la eforturile de a adera la NATO, despre care Trump crede că au fost o provocare la adresa  Rusiei. În schimbul renunţării la NATO, Kievul ar trebui să negocieze alte garanții, care, așa cum a spus Zelenski într-un interviu la o televiziune italiană, săptămâna trecută, "ar împiedica Rusia să atace din nou".

Dar Kremlinul va cere mult mai mult. Kievul "se așteaptă la limitări extinse cu privire la dimensiunea forțelor sale armate și la tipurile de sisteme de arme care i se vor permite. Aceste propuneri nu sunt o rețetă pentru un acord sustenanbil", a spus Serhii Kuzan, analist la Atlantic Council.

Moscova nu a dat niciun semn că va renunţa la cerinţele maximaliste legate de teritoriul intregral al celor patru regiuni pe care pretinde că le-a anexat. "Acest lucru ar însemna ca Ucraina să cedeze bucăţi mari de teritoriu ucrainean neocupat, inclusiv orașul Zaporojie, cu o populație de aproximativ 750.000 de oameni", a completat Kuzan.

Deocamdată, atât Casa Albă, cât și mulți comentatori nu văd nicio dorință din partea niciunei părți de a începe discuțiile. "Nu ne așteaptăm acum ca vreuna dintre părți să fie pregătită pentru negocieri", a declarat recent John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitatea Naţională.

Deşi atât Kremlinul, cât și Trump și-au exprimat disponibilitatea pentru un summit, eforturi premature pentru negocieri privind conflictul din Ucraina ar putea avea efecte contrare, a apreciat comentatorul rus Giorgy Bovt. "Dacă întâlnirea are loc prematur, când condițiile pentru pace nu sunt încă optime, va face mai mult rău decât bine. Ar putea duce la o escaladare și mai mare. În același timp, ambele părți din conflict pariază în continuare pe continuarea ostilităților, fără a lua în considera forțele epuizate", a scris el pe Telegram.