A murit „părintele” Nutella, Michele Ferrero!

Michele Ferrero, cel mai bogat om din Italia, a încetat din viață sâmbătă, la domiciliul său din Monte Carlo. Avea 89 de ani și era bolnav de mai multe luni

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

Michele Ferrero, cel mai bogat om din Italia, a încetat din viață sâmbătă, la domiciliul său din Monte Carlo. Avea 89 de ani și era bolnav de mai multe luni

Averea sa este estimată la 23,4 miliarde de dolari, fiind pe locul al 30-lea în clasamentul bogaților lumii, potrivit Forbes.

El era patronul companiei Ferrero Group, pe care, împreună cu fratele, o moștenise de la tatăl său în 1957 și a făcut-o celebră în toată lumea prin patru produse devenite extrem de populare: Nutella, ciocolata Kinder, bomboanele Ferrero Rocher și Tic Tac.

Tatăl lui Michele, Pietro, a pus bazele companiei la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, după ce a deschis un laborator pentru produsele de patiserie ale soției.  El mai deținea brandurile Nutella, Mon Chéri, Kinder Chocolate, Ferrero Rocher, Tic Tacs și Kinder Eggs.

Grupul Ferrero are în prezent peste 22.000 de salariați în întreaga lume și o cifră anuală de afaceri de peste 8 miliarde de euro.

Din 1997 fii săi Giovanni Ferrero și Pietro Ferrero conduc compania. Pietro a decedat pe 18 aprilie 2011, într-un accident în Africa de Sud.

În 2014 s-au împlinit 50 de ani dulci de Nutella!

De-a lungul timpului, Nutella a devenit poveste, emoţie, şi în multe părţi ale lumii, parte indispensabilă a micului dejun. Oameni din peste 160 de tari asociază experienţe memorabile din viaţa lor cu delicioasa crema de ciocolată,.

Pe cât este de apreciat acest tip de dulce, dacă ţinem cont că se cumpără 2,5 borcane, în medie, în fiecare secundă, la nivel mondial, pe atât de interesantă este istoria reţetei.

Totul a început în 1940, când Pietro Ferrero, un patiser din Piemont, în Italia, a folosit o veche reţetă, inventată în apropiere de Torino, în timpul lui Napoleon, care se prezenta sub forma unei paste de ciocolată numită giandua, numai bună de întins pe pâine.

Cacaoa era raţionalizată la începutul anilor 40, dar Ferrero s-a gândit cum să se folosească de faptul că, la acel moment, producţia de alune juca un rol important în economia piemonteză, dar cacaoa nu se găsea pe toate drumurile. Ideea pe care a avut-o patiserul, să amestece cacao cu alune pisate din belşug, pentru a evita nevoia unei cantităţi mult mai generoase din preţioasa cacao, s-a concretizat în 1946 ca Pasta Gianduia, un fel de baton sau pâine făcută din ciocolată solidă, dar elastică în acelaşi timp.

Supercrema Giandujot, aşa cum ajunsese populară în 1951, nu a fost considerată o titulatură suficient de comercială, simplă şi atrăgătoare aşa că a fost redenumită, în 1964, Nutella.