Istoria casei Monteoru-Catargi

Construită în 1873 de un arhitect necunoscut, casa de pe Calea Victoriei ajunge - în timp - unul dintre reperele Bucureştilor. Primul proprietar, Alecu Niculescu, o lasă moştenire fratelui său, care, la rândul său, o vinde mai târziu lui Grigore Monteoru

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

Construită în 1873 de un arhitect necunoscut, casa de pe Calea Victoriei ajunge - în timp - unul dintre reperele Bucureştilor. Primul proprietar, Alecu Niculescu, o lasă moştenire fratelui său, care, la rândul său, o vinde mai târziu lui Grigore Monteoru

Înainte să o lase moştenire fiicei sale, Monteoru decide să restaureze casa. Interioarele sunt amenajate în stil eclectic, cu tavane pictate, garnituri de oglinzi veneţiene pe o latură şi alta a salonului rezervat recepţiilor, coloane de marmură şi tapiţerii din mătase. Întreaga clădire, luminată prin ferestre înalte cu draperii fine, este mobilată cu piese din lemn masiv de nuc. Amenajarea curţii cu smochini se completează cu trei statui cu nuduri de femei aduse de Monteoru din Grecia.

După război, clădirea devine interesantă pentru reprezentanţa diplomatică a Poloniei, dar nu se ştie dacă cu certitudine de ce şi nici ce rol a jucat casa în acea perioadă. Însă interioarele luxoase sunt menţinute.

Ulterior, în clădire au loc doar întâlniri de protocol. Mai târziu, când donaţia soţilor Catargi trece în folosinţa Uniunii Scriitorilor şi astfel casa îşi consolidează poziţia în rândul elitelor. Şi asta pentru că personalităţi precum Sadoveanu, Bacovia şi Cella Delavrancea i-au trecut pragul.