Ziua Sânzienelor sau Drăgaica, sărbătorită de români atât în ţară cât şi peste hotare

Ziua de Sânziene, sau Drăgaica aşa cum i se mai spune în tradiţia populară, a fost sărbătorită cu fast în mai multe judeţe din ţară, şi chiar şi în afara graniţelor.

• Marş al tăcerii pentru Sebi şi Roberta, din Vama Veche până la locul tragediei din 2 Mai. DETALII la Obsevator 17:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

În Bihor, orădenii au organizat o paradă a sânzienelor, prilej în care fetele au putut defila în straie populare, marcând astfel şi Ziua Internaţională a iei. Pe meleagurile maramureşene, tradiţiile au stat la baza sărbătorii. Festivităţi au avut loc şi în îndepărtatul Seul. Acolo comunităţile de români din Coreea de Sud au marcat ziua iei prin dansuri populare româneşti. 

La Oradea, străzile au răsunat de cântec şi veselie. O paradă a sânzienelor a marcat sărbătoarea şi a adus zâmbete pe feţele trecătorilor. Acompaniate de un ansamblu folcloric zânele au defilat prin Centrul Pietonal şi au împărțit curioşilor pliante informative despre tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbătoarea sânzienelor.

Turistă: Mă bucur că se face ceva cultural artistic. Se marchează fiecare sărbătoare

Tradiţia spune că în noaptea de 23 spre 24 iunie sânzienele ies din pădurile în care trăiesc şi zboară deasupra pământului, cântând şi dansând. Dacă sunt sărbătorite aşa cum spune tradiţia, ele împart rod holdelor, înmulţesc animalele şi vindecă bolile şi suferinţele oamenilor. Dacă nu sunt sărbătorite ele devin Iele şi aduc boli pe pământ. Florile de sânziene sunt un alt simbol puternic al sărbătorii.

Sânziene: Sperăm să le aducă noroc fetelor să îşi viseze ursitul şi băieţilor să îşi viseze ursita şi bineânţeles sperăm să le fie pe placul tuturor.

În Maramureş, fetele au plecat la cules de sânziene încă de la ivirea zorilor. Se spune că plantele au putere tămăduitoare în această zi.

Localnică: Ea e pusă şi ca să ai glas mândru la horit, dar se zice că şi mirosul ei în această zi e îmbătător şi atunci se zice că e şi floarea dragostei.

După cules, gospodinele se adună la o şezătoare aparte unde cântă şi dansează. Şi cum de sânziene fetele şi femeile poartă celebra cămaşă cu altiţă, aşa cum este cunoscută ia populară, nu e de mirare că azi sărbătorim şi Ziua Iei. Oriunde s-ar afla în lume românii poartă cu mândrie ia la zi de sărbătoare. Comunitatea de români din Seul, Coreea de Sud, a marcat şi ea ziua IEI. Iar portul tradiţional i-a atras pe localnici. Ziua Universală a Iei a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia moştenită din timpuri imemoriale, să devină un brand de ţară, recunoscut în întreaga lume. 

Ce se întâmplă dacă nu este respectată tradiţia Sânzienelor. Apariţia Ielelor

Potrivit tradiţiei româneşti, Sânzienele sunt zâne bune din clasa ielelor, dar dacă nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Numele „Sânziene" se referă la trei elemente strâns legate între ele, potrivit mediafax. Primul element defineşte zânele, de obicei bune, ce îşi fac apariţia în noaptea de 23 spre 24 iunie; al doilea element reprezintă florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori ce au atribute magice şi care sunt substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume; cel de-al treilea element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie. 

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Se spune că Sânzienele se răzbună amarnic dacă tradiţia nu le este respectată. Apar în acest caz ielele, nişte făpturi supranaturale din mitologia românească, cu o forță puternică de seducție, cu puteri magice asemenea Nimfelor, Naiadelor sau Driandelor.

Cuvântul iele nu trebuie rostit de om pentru că acesta va fi purtat de vânt spre pierzanie. Originea numelui lor provine de la „vel”, care înseamnă: vânt, mișcare și moarte, în unele culturi.