Klaus Iohannis a atacat la CCR legea radarelor neinscripţionate

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, astăzi, la Curtea Constituţională a României (CCR) legea privind radarele neinscripţionate.

Concret, Iohannis a sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea unor articole ce pot fi interpretate.

"Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, vineri, 27 iulie a.c., o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Legea privind interzicerea radarelor neinscripţionate a fost adoptată de Parlamentul României şi a fost trimisă preşedintelui Iohannis pentru promulgare, însă din cauza faptului că unele articole din lege sunt interpretabile, preşedintele a trimis legea la CCR.

"Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție:

a) Alin. (4) al art. 109 din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede: 'Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive'.

De asemenea, alin. (6) din același articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizării dispozitivelor radar utilizate în mod staționar, prin panouri de atenționare, instalate pe sensul de mers la o distanță de 500 - 1000 m în localitate, respectiv de 2.000 - 4.000 m în afara localităților.

Din formularea celor două texte nu se înțelege cu claritate dacă poziționarea vizibilă se referă la autovehicule, la înscrisurile sau la însemnele distinctive ale poliției rutiere.

Şoferi revoltaţi după ce un radar neincripţionat al Poliţiei a stat la pândă pe contrasens: 'Nu cumva pune în pericol circulaţia?'

În egală măsură, nu este clar dacă vizibilitatea la care se referă art. 109 alin. (4) trebuie raportată în vreun fel la distanțele de 500 și 1000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor radar în localități, respectiv la distanțe între 2000 și 4000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor în afara localităților, prevăzute de art. 109 alin. (6) pentru presemnalizarea prezenței dispozitivelor radar instalate pe autovehicule sau pe suporții amenajărilor rutiere ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol.

În aceste condiții, fiind susceptibile de mai multe interpretări de natură să genereze impredictibilitate în aplicare, dispozițiile alin. (4) și alin. (6) ale art. 109 din legea dedusă controlului de constituționalitate sunt neclare, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție.

În plus, considerăm că această soluție legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătățirea siguranței rutiere.

Potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 'Îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora'.

În acest context, apreciem că activitățile poliției rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate, în caz contrar aceasta urmând a se afla în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege.

b) Potrivit alin. (10) al art. 109 din legea criticată, nerespectarea prevederilor alin. (4) și (6) ale art. 109 se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal de constatare a contravenției și cu sancționarea polițistului în condițiile art. 55 din Legea nr. 360/2002.

Totodată, în conformitate cu dispozițiile alin. (7) al art. 109 al legii, panourile de atenționare cu privire la prezența dispozitivelor radar se asigură și se montează de către administratorul drumului public, la solicitarea poliției rutiere.

Așadar, potrivit legii, obligația de asigurare și montare a panourilor de atenționare nu incumbă poliției rutiere, ci administratorului drumului public. Mai mult, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor 'Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu'.

În primul rând, întrucât poliția rutieră are, potrivit legii, numai obligația de a solicita instalarea respectivelor panouri, considerăm că norma de la alin. (10) al art. 109 din legea criticată este lipsită de previzibilitate, întrucât sancționarea polițistului este relaționată de un aspect ce nu are legătură cu atribuțiile sau conduita acestuia.

În al doilea rând, legea este neclară întrucât lasă la latitudinea administratorului drumului public îndeplinirea obligaţiei de a asigura şi monta panouri de atenţionare, la solicitarea poliţiei rutiere, fără a prevedea sancţiuni pentru acesta în cazul în care nu-şi îndeplineşte obligația.

Din această perspectivă, considerăm că dispozițiile criticate nu se circumscriu nici scopului legii, astfel cum este definit la alin. (2) al art. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia scopul actului normativ este 'asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului'.

Aşadar, formularea alin. (7) al art. 109 din legea supusă controlului contravine și din acest punct de vedere, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii", se arată în motivarea deciziei Administraţiei Prezidenţiale.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰