Afacerea cu care un fermier a dat lovitura. Costurile de producţie sunt reduse şi se vinde cu 1.5 euro/kg
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Dacă cerealele nu le mai aduc satisfacţie economică, fermierii au început să caute alternative. În Ungaria, Szirmai Balázs a găsit cea mai bună variantă: macul alimentar.
Cu costuri reduse şi o marjă de profit atractivă, cultura de mac pare să fie adevărata soluţie. Szirmai Balázs lucrează aproximativ 500 de hectare şi a început în urmă cu patru ani această idee de afacere, scrie Ferma.
A dat lovitura
Rezultatele obţinute până acum l-au convins să continue şi să acorde acestei plante un loc tot mai important în strategia fermei. Decizia de a introduce macul în structura de culturi a fermei nu a fost una întâmplătoare. În urmă cu aproximativ patru ani, Szirmai Balázs şi-a dat seama că, în condiţiile în care costurile de producţie cresc, iar preţurile cerealelor sunt imprevizibile, este tot mai dificil să obţină un profit semnificativ doar din culturile convenţionale.
„Acum câţiva ani ne-am dat seama că este foarte dificil să obţinem un profit semnificativ din culturi. De aceea, am vrut să găsim produse alternative, iar unul dintre ele este macul”, explică fermierul. Experienţa acumulată de-a lungul celor patru ani de cultivare i-a permis să îmbunătăţească tehnologia de la un sezon la altul.
Macul alimentar, alternativa care poate aduce profit. Rezultatele au fost pe măsură: în sezonul precedent, producţia a ajuns la aproximativ 1,2 tone de seminţe la hectar, un nivel considerat foarte bun de fermierul maghiar. De asemenea, preţul de valorificare joacă un rol esenţial în calculul economic. Din estimările lui Balázs, preţul macului s-a situat în jurul valorii de 1,5 euro/kg, ceea ce, coroborat cu nivelul redus al inputurilor, face din această cultură una dintre cele mai profitabile din fermă.
Suprafaţa cultivată cu mac variază de la un an la altul, în principal în funcţie de rotaţia culturilor. În acest sezon, Szirmai Balázs a alocat 50 de hectare culturii mac, după ce în sezonul precedent suprafaţa ajunsese la 70 de hectare. Fermierul nu priveşte însă macul doar ca pe o cultură cu un potenţial bun de producţie şi profit, ci şi ca pe o oportunitate de a construi relaţii directe cu procesatorii din industria alimentară.
