Putin va cere iar retragerea trupelor NATO din România la negocierile cu Ucraina - The Telegraph
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Rusia va încerca să se folosească de următoarea rundă de negocieri trilaterale de pace pentru a cere din nou ca prezența NATO în Europa să revină la nivelul din 1997, adică înainte ca România și fostele state sovietice să adere, dezvăluie jurnaliștii britanici de la The Telegraph, citând surse diplomatice.
Iuri Ușakov, consilier pe probleme de politică externă al Kremlinului, a declarat ieri, într-un interviu pentru presa de stat, că Europa ar trebui inclusă la negocierile dintre ruși, ucraineni și americani, motivând că prezența lor este crucială ca să se ajungă la un acord de pace.
Rusia speră să slăbească NATO la negocieri
Deşi nu este clar cât de sincere sunt declaraţiile oficialului rus, publicația britanică scrie, citând surse diplomatice neprecizate, că adevăratul motiv pentru care Moscova urmărește includerea statelor europene la negocieri este acela de a încerca să obțină concesii privind extinderea NATO.
Amintim că Putin a numit extinderea NATO "cauza principală" a războiului din Ucraina. Kremlinul a lăsat de înțeles încă din vară că președintele rus ar fi dispus să accepte compromisuri în alte probleme, dacă îi sunt îndeplinite principalele cerințe. Adică, să lase Ucraina fără suveranitate și să oprească extinderea NATO spre est, către granițele Rusiei, subliniază sursa citată.
Putin vrea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, inclusiv România
Cel mai probabil, Putin va cere ca prezența NATO în Europa să fie redusă la nivelul din 1997, când Polonia, România, Estonia, Letonia și Lituania nu erau membre NATO, scrie The Telegraph.
Ar putea însemna retragerea trupelor NATO din aceste ţări. Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, precum și din Finlanda, care a aderat în 2023, au graniță comună cu Rusia.
Săptămâna trecută, Rusia a acceptat să reia negocierile mediate de SUA și să participe luna viitoare, la Abu Dhabi, la discuții tehnice trilaterale. Ușakov a avertizat că nu se așteaptă ca întâlnirea descrisă drept "un exercițiu de probă" să ducă la progrese semnificative.
Putin a cerut în repetate rânduri ca Ucraina să cedeze restul de teritoriu din regiunea Donbas, pe care forțele ruse nu au reușit încă să-l cucerească.
Deși Kremlinul are un ton pesimist în privința unui armistițiu, Putin pare să fi fost convins să revină la masa negocierilor de promisiunea că se va discuta despre cerințele sale și de decizia Washingtonului de a scuti temporar de sancțiun exporturile rusești de combustibili.
De partea cealaltă, Europa continuă să respingă ferm cerințele Rusiei. "Poziția noastră rămâne aceeași ca în ianuarie 2022”, a declarat un oficial european, făcând referire la o scrisoare trimisă Moscovei de Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO.
La acea vreme, Putin a sugerat că, dacă îi sunt îndeplinite dorințele, nu va mai invada Ucraina. Deși NATO a acceptat să discute despre preocupările lui Putin, a respins cererile Moscovei privind retragerea trupelor aliate din Europa de Est și oprirea extinderii Alianței.
Kievul încearcă să devanseze cu cel puțin o săptămână negocierile
Pe de altă parte, potrivit presei ucrainene, Kievul încearcă să devanseze cu cel puțin o săptămână negocierile cu SUA și Rusia și își dorește să implice și un reprezentant al Uniunii Europene, în pofida opoziției Rusiei și a Statelor Unite.
"Rușii nu vor ca europenii să se așeze la masa negocierilor la prima întâlnire. Dar ai noștri îi vor aduce acolo și îi vor informa în timp real, chiar la Abu Dhabi. Problema europenilor este că nu au un reprezentant desemnat, ceea ce înseamnă că toți acești emisari pot doar să primească informații. Nu au mandat să decidă absolut nimic”, a declarat o sursă apropiată negocierilor pentru Ukrainska Pravda.
Ce reprezentat UE ar putea participa la negocieri
Un posibil reprezentant al UE se conturează a fi Björn Seibert, șeful de cabinet și cel mai apropiat colaborator al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit publicației.
Kievul și Washingtonul vor ca negocierile cu Rusia să aibă loc în jurul datei de 3 noiembrie 2026, în loc de 10 noiembrie, cum erau planificate inițial, și încearcă în prezent să-i convingă pe ruși să accepte. Echipa lui Zelenski a explicat că "fiecare săptămână va fi importantă în decembrie. Când nu ai electricitate, apă sau încălzire, fiecare zi contează".
Ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și emisarul său special, Steve Witkoff, i-au transmis lui Putin propunerea de a discuta despre un nou model de securitate, iar acesta ar fi acceptat, mai scrie sursa citată.
Liderul deputaților din partidul lui Zelenski, David Arahamia, le-ar fi explicat americanilor că formula finală de pace trebuie să fie una pe care locuitorii din Harkov și Dnipro să o poată accepta. "După Donbas, ei sunt următorii, iar dacă locuitorii acestor regiuni se vor uita la formula noastră de pace și vor spune: Bine, suntem de acord cu asta, atunci va fi într-adevăr o soluție care poate funcționa".
