Aproape 8.000 de lei, masă şi cazare, dar nimeni nu vrea să lucreze. O ţară de lângă noi caută muncitori

• Sârbii nu găsesc muncitori
• Tot mai mulți fermieri renunță la diurne
• Cine îi înlocuiește pe muncitorii sârbi

În unele zone din Serbia și Bosnia și Herțegovina, un culegător poate ajunge să câștige câteva sute de lei într-o singură zi de muncă. În Semberija, în Bosnia și Herțegovina, proprietarii de livezi oferă echivalentul a aproximativ 66 de euro sau 330 de lei.

Programul este de opt ore, iar angajatorii asigură transportul, micul dejun, pauze în timpul zilei, cafea și desert, precum și prânzul.

"În ciuda zilierilor care ajung și la 130 de mărci convertibile, ne chinuim să găsim culegători și oameni care să adune fructele. Cert este că nimeni nu mai vrea să facă această muncă”, se plânge Savo Bakajlic, președintele Asociației Fermierilor din Semberija și Majevica.

Potrivit acestuia, un muncitor cu experienţă poate culege într-o zi de opt ore chiar și peste 500 de kilograme de prune. Recolta este bună în acest an, însă prețul de achiziție este scăzut, între 0,45 și 0,60 de mărci convertibile pe kilogram, adică aproximativ 26 - 35 de dinari sârbești.

Producătorii spun că astfel le este tot mai greu să-și acopere costurile. În același timp, seceta și temperaturile ridicate grăbesc coacerea și provoacă pierderea prematură a fructelor.

Sârbii nu găsesc muncitori

În zona Cumic din Serbia, un muncitor care culege prune primește în jur de 3.000 de dinari pe zi, adică aproximativ 26 de euro sau 128 de lei. Sunt asigurate cazarea și masa.

Producătorul Goran Mijailovic spune că recolta din această zonă este cu aproximativ o treime mai mică decât anul trecut, din cauza înghețului târziu și a vremii nefavorabile. Din acest motiv, presiunea pentru găsirea lucrătorilor este ceva mai redusă, iar unele familii apelează la rude, prieteni și vecini.

Cea mai mare competiție pentru muncitori este în plantațiile de fructe de pădure. În zonele producătoare de zmeură, precum Arilje, Ivanjica și Guca, zilierii primesc între 4.500 și 7.000 de dinari pe zi, adică aproximativ 190 - 300 de lei. Unii culegători cer chiar și 8.000 de dinari pe zi (340 de lei).

Cu cazare și trei mese pe zi, un muncitor bun poate ajunge să câștige într-o singură lună de recoltare a zmeurei până la 180.000 de dinari, adică aproximativ 7.650 de lei.

Situația este asemănătoare și în cazul afinelor. În plantațiile din Srem, zilierii primesc între 3.500 și 6.000 de dinari pe zi. Munca este însă foarte grea. Programul ajunge la 10 - 12 ore pe zi, iar muncitorii stau ore întregi aplecați, la doar câteva zeci de centimetri de sol. Durerile de spate, temperaturile ridicate și expunerea directă la soare fac activitatea extrem de solicitantă.

"Oamenii nu vor să lucreze pe câmp toată ziua. Ne interesăm, dăm anunțuri. Pe lângă bani, oferim cazare și mâncare, au două pauze mai lungi și le oferim și o zi liberă celor care doresc", spune producătorul de zmeură Gojko Radibratovic, din apropiere de Ivanjica.

Tot mai mulți fermieri renunță la diurne

Pentru că unii muncitori nu reușesc să atingă normele zilnice, tot mai mulți producători din vestul Serbiei renunță la plata fixă și oferă bani în funcție de cantitatea culeasă. Un producător din Arilje spune că în acest an va plăti între 100 și 120 de dinari pentru fiecare kilogram de zmeură cules. "Nu va exista o diurnă fixă, pentru că nu pot să plătesc la fel pe cineva care a cules astăzi 40 de kilograme și pe cineva care a cules 80", explică acesta.

Pentru muncitori, noul sistem înseamnă că venitul depinde direct de viteză și experiență. O culegătoare aflată la al treilea sezon spune că plata este de aproximativ 100 de dinari pe kilogram, însă pentru un câştig bun trebuie să adune cel puțin 70 - 80 de kilograme pe zi. "Este o muncă grea, iar câștigul nu este foarte mare. Trebuie să culegi cel puțin 70 - 80 de kilograme pe zi ca să câștigi ceva mai bine. Nu este ușor", spune aceasta.

Cine îi înlocuiește pe muncitorii sârbi

Tinerii sârbi preferă joburile sezoniere din restaurante, magazine sau alte domenii, în timp ce generațiile mai în vârstă suportă tot mai greu munca în condiții de caniculă. Locurile rămase libere sunt ocupate de elevi și studenți aflați în vacanță, iar producătorii mari apelează din ce în ce mai des la muncitori străini.

În plantațiile din Serbia pot fi întâlniți în ultimii ani muncitori din Nepal, India, Turcia și Bangladesh, scrie Blic.