Profesorii din România câştigă cu 14% peste alţi angajaţi cu studii superioare. În OCDE, situația este inversă
Raport OCDE. În România, profesorii din învățământul primar câștigă în medie cu 14% mai mult decât alți angajați cu studii superioare. La nivelul OCDE, situația este inversă: profesorii câștigă în medie cu 19% mai puțin decât restul angajaţilor cu studii superioare.
Salariile cadrelor didactice din România sunt relativ ridicate, potrivit raportului OCDE citat de news.ro. În plus, cadrele didactice pot primi compensaţii suplimentare pentru predarea unui număr mai mare de ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale. Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de învăţământ obligatoriu în ciclul primar şi gimnazial (cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE), dintre care 46% şi, respectiv, 29% sunt alocate matematicii, citirii, scrierii şi literaturii.
Multe ţări se confruntă cu o penurie de profesori, reflectată nu doar în numărul de posturi didactice neocupate, ci şi în alţi indicatori, cum ar fi ponderea profesorilor care nu sunt pe deplin calificaţi. În cele 14 ţări şi economii pentru care au fost disponibile date pentru raportul OCDE, în medie 1,6% dintre posturile didactice sunt neocupate, iar 4,9% dintre profesori nu sunt pe deplin calificaţi.
În România, ponderea posturilor didactice neocupate este de 1,9%, iar ponderea cadrelor didactice care nu sunt pe deplin calificate este de 2%. Cu toate acestea, comparaţiile între ţări trebuie făcute cu prudenţă, deoarece procesele de recrutare a cadrelor didactice variază semnificativ, de la sisteme centralizate cu examene naţionale competitive până la angajări complet descentralizate la nivelul şcolilor, ceea ce face dificilă compararea nivelurilor de posturi vacante, menţionează raportul OCDE.
Atragerea profesorilor aflaţi la a doua carieră poate contribui la atenuarea deficitului de cadre didactice, aducând în acelaşi timp în profesie persoane cu experienţă mai vastă. Pentru a sprijini acest demers, 16 dintre cele 28 de ţări cu date disponibile oferă căi alternative dedicate celor care îşi schimbă cariera. În schimb, România nu are astfel de programe, arată raportul.
Salariile competitive pot face profesia didactică mai atractivă, mai ales că în multe ţări profesorii câştigă mai puţin decât alţi angajaţi cu studii superioare. În România, salariile reale ale profesorilor din învăţământul primar sunt cu 14% mai mari decât cele ale lucrătorilor cu studii superioare care lucrează cu normă întreagă, comparativ cu o medie de 17% mai mică în întreaga OCDE. Totuşi, creşterea salariilor profesorilor poate fi dificilă din punct de vedere financiar, deoarece costurile cu personalul reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru educaţie, potrivit raportului.
Profesorii care participă la activităţi şcolare sau de management, pe lângă îndatoririle lor didactice, primesc compensaţii financiare suplimentare în majoritatea ţărilor şi economiilor pentru care există date. În România, profesorii pot primi compensaţii pentru predarea unui număr de ore mai mare decât cel obligatoriu, pentru participarea la programe de mentorat dedicate profesorilor noi sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale. În plus, ei pot beneficia de o indemnizaţie de rezidenţă sau de compensaţii pentru predarea elevilor cu nevoi speciale ori în zone defavorizate, îndepărtate sau cu costuri ridicate.
Numărul de ore de învăţământ obligatoriu influenţează costurile salariale, întrucât determină necesarul de personal, la care se adaugă alţi factori, precum dimensiunea claselor şi timpul de predare. În România, elevii beneficiază de 540 de ore de învăţământ obligatoriu pe an în primar şi de 834 de ore în gimnazial. Acest număr este sub media OCDE de 804 ore în primar şi 909 ore în gimnazial.
Vacanţele şcolare din învăţământul primar durează 16,6 săptămâni pe an în România (cumulate), comparativ cu 13,5 săptămâni în ţările OCDE. În România, 46% din timpul de instruire în primar este alocat matematicii şi limbii (citire, scriere, literatură), procentul scăzând la 29% în gimnaziu. În comparaţie, media OCDE este de 41% în primar şi 27% în gimnaziu pentru aceste discipline de bază.
Proporţia tinerilor adulţi (25-34 de ani) fără studii secundare superioare continuă să scadă în ţările OCDE, ajungând la o medie de 13%. Tendinţa se menţine şi în România, unde proporţia a scăzut de la 26% la 24% între 2019 şi 2024. În medie, în ţările OCDE, 42% dintre adulţii între 25 şi 64 de ani au o diplomă de studii superioare, comparativ cu doar 19% în România. Proporţia este ceva mai mare în rândul tinerilor de 25-34 de ani (23%), dar mai mică decât în 2019 (26%).
În ciuda nivelului salarial sub medie pentru adulţii cu studii superioare, un nivel de studii mai ridicat garantează în continuare perspective bune de angajare: 92% dintre tinerii cu studii superioare din România sunt angajaţi, comparativ cu 87% în medie în ţările OCDE.
Sistemele de învăţământ trebuie să se adapteze la schimbările demografice, extinzând sau reducând oferta în consecinţă. În multe ţări, populaţia copiilor de 0-4 ani s-a modificat semnificativ între 2013 şi 2023 şi se preconizează că va continua să se schimbe până în 2033. România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii de 0-4 ani şi se estimează o scădere suplimentară de 11% între 2023 şi 2033.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
