Alexandra Căpitănescu, printre favoriţii finalei Eurovision 2026. Cine sunt artiştii cu şanse la marele trofeu
Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision, se numără printre artiştii urmăriţi cu atenţie înaintea finalei de sâmbătă, de la Viena. Finlanda este marea favorită în pieţele de predicţii şi la casele de pariuri, însă competiţia rămâne deschisă, iar ţări precum Australia, Grecia, România, Franţa sau Danemarca intră şi ele în lupta pentru trofeu, potrivit unei analize realizate de The New York Times.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleAlexandra Căpitănescu, reprezentanta României, este una dintre artistele care au atras atenţia în acest an, inclusiv prin controversa provocată de versurile piesei "Choke Me". Alături de ea, printre favoriţi se numără un duet spectaculos între o violonistă celebră şi un star pop finlandez, o piesă electro interpretată de un artist îmbrăcat în pisică şi un cântec disco acuzat că ar suna ca o coloană sonoră pentru o nuntă mafiotă.
Finala Eurovision are loc sâmbătă, la Viena, iar pieţele de predicţii şi casele de pariuri indică mai multe nume cu şanse reale la trofeu, mai scrie NYT.
Finlanda, favorita competiţiei cu piesa "Liekinheitin"
Marea favorită a acestui an este Finlanda, iar motivul pare uşor de înţeles. Linda Lampenius şi Pete Parkkonen concurează cu piesa "Liekinheitin", tradusă "Flamethrower", un cântec care bifează multe dintre elementele clasice ale Eurovision.
Piesa este, în esenţă, un duet între Pete Parkkonen, în vârstă de 36 de ani, star pop finlandez, şi Linda Lampenius, de 56 de ani, fost copil-minune al viorii. Parkkonen cântă despre obsesia sa pasională pentru o femeie care îl tratează rău, în timp ce Lampenius îi răspunde prin linii melodice puternice la vioară.
În mod obişnuit, competiţia nu permite interpretări instrumentale live, însă organizatorii Eurovision i-au acordat Lindei Lampenius o permisiune specială să cânte pe scenă, având în vedere cât de importante sunt pasajele de vioară pentru piesă.
Atenţia fanilor s-a concentrat, în această săptămână, pe prestaţia ei instrumentală. Povestea sa de viaţă este însă la fel de puternică. Lampenius a fost o vedetă crossover a viorii în anii ’90 şi a apărut inclusiv pe coperta Playboy, care a numit-o "Brahms Bombshell". În mijlocul succesului, ea a fost implicată într-un proces de defăimare cu magnatul canadian al modei Peter Nygard, după ce le-a spus unor jurnalişti finlandezi că alte femei ar trebui să fie prudente în preajma lui.
Nygard a dat-o în judecată şi a cerut despăgubiri de 10 milioane de dolari, un episod despre care artista a spus că "i-a ruinat viaţa". Între timp, Nygard a fost condamnat în Canada la 11 ani de închisoare pentru agresarea sexuală a patru femei.
În ultimii ani, Lampenius a semnat un nou contract cu o casă importantă de discuri, iar acum este favorită la Viena.
"Aceasta este răzbunarea mea", a declarat ea.
Australia mizează pe Delta Goodrem şi pe o piesă spectaculoasă
Uneori, o ţară participantă la Eurovision surprinde trimiţând un artist care nu pare să aibă nevoie de un plus de celebritate. În acest an, este cazul Australiei, reprezentată de Delta Goodrem.
Artista, în vârstă de 41 de ani, a devenit celebră încă din adolescenţă, la începutul anilor 2000, după rolul din popularul serial australian "Neighbours", iar apoi s-a impus ca interpretă de balade ample.
La Eurovision, Goodrem concurează cu "Eclipse", o piesă care creşte în intensitate şi volum cu fiecare strofă. Ea a spus că prietenii au încurajat-o ani la rând să participe la competiţie, iar în 2025 a decis să încerce.
"Când participi la Eurovision, vreau o modulaţie, vreau note înalte, vreau maşini de vânt, vreau strălucire, vreau surprize, vreau totul!", a declarat Delta Goodrem pentru Wiwibloggs, un canal popular de YouTube dedicat Eurovision.
Artista a aplicat aceeaşi formulă maximalistă şi pentru punerea în scenă.
"Vreau pirotehnie! Vreau foc! Vreau fum! Vreau lumini! Şi vreau 7.000 de paiete pe rochie!", a spus ea.
Strategia ar putea funcţiona. După prestaţia din semifinala de joi, în care a stat pe un pian auriu, Goodrem a devenit a doua favorită.
România, în centrul unei controverse legate de versuri
Aproape fiecare ediţie Eurovision are o controversă legată de versuri, iar anul acesta atenţia s-a îndreptat spre piesa României, "Choke Me", interpretată de Alexandra Căpitănescu.
Când piesa rock a apărut online în luna martie, a provocat reacţii dure din partea unor organizaţii pentru drepturile femeilor, din cauza refrenului în care artista cântă: "Tot ce am nevoie este iubirea ta. Vreau să mă sufoce, să mă sufoce, să mă sufoce."
Într-un context în care unii experţi au atras atenţia asupra pericolelor sufocării în timpul actului sexual, piesa arată "o lipsă alarmantă de consideraţie faţă de sănătatea şi bunăstarea tinerelor femei", a declarat Clare McGlynn, profesoară la Universitatea Durham, pentru The Guardian, în perioada în care controversa era la apogeu.
Alexandra Căpitănescu a spus însă că piesa nu are nicio legătură cu practicile sexuale. Artista a explicat într-un interviu că anul trecut se confrunta cu anxietate, iar mama ei i-a spus: "Trebuie să încetezi să te mai sufoci cu aceste gânduri negative." Replica a contribuit la inspiraţia piesei.
Organizatorii Eurovision cer frecvent artiştilor să schimbe versuri atunci când piesele sunt considerate politice sau prea vulgare. În acest caz, însă, nu i-au cerut Alexandrei Căpitănescu să modifice niciun cuvânt. Martin Green, directorul Eurovision, a spus că explicaţia artistei a fost suficientă pentru el.
"Ar fi o ironie, nu-i aşa, dacă nu am crede această femeie", a spus el.
Controversa nu pare să îi fi afectat şansele. Alexandra Căpitănescu rămâne una dintre favoritele multor fani.
Grecia aduce pe scenă povestea unui artist care aproape renunţase
Toamna trecută, Akylas se temea că drumul său în muzică s-a încheiat. Artistul, în vârstă de 27 de ani, încercase ani la rând să devină star pop şi avusese două succese minore în Grecia, însă lucrase şi ca ospătar şi cântăreţ pe vase de croazieră pentru a-şi plăti chiria. La un moment dat, cânta pe străzile din Atena pentru turişti.
"A fost cel mai dificil septembrie din viaţa mea", a spus Akylas. "Mă gândeam: poate ar trebui să mă întorc pe vasul de croazieră."
În schimb, a scris "Ferto", tradus "Bring It", iar acum se numără printre favoriţii Eurovision.
Piesa combină instrumente tradiţionale greceşti cu sunete electronice, iar Akylas cântă în greacă despre dorinţa de a avea tot ce poate oferi lumea, de la inele cu diamante la submarine şi mult "ton sashimi".
"Vreau vârful, nu doar o treaptă", cântă el.
Deşi versurile îl pot face să pară un personaj Disney nesătul, Akylas spune că ele reflectă şi copilăria sa într-o familie muncitoare, în care îşi dorea lucruri pe care alţii le aveau. Artistul spune că mesajul rezonează şi cu precaritatea economică resimţită de mulţi greci după criza financiară începută în 2008.
"Mulţi din generaţia mea au crescut simţind că lipseşte ceva", a spus Akylas.
Întrebat dacă, odată cu succesul Eurovision, are tot ce cântă că îşi doreşte în "Ferto", artistul a răspuns: "Banii, nu. Dar o să vină!"
Franţa este reprezentată de o artistă născută în Statele Unite
Statele Unite nu participă încă la Eurovision, însă americanii au în acest an un nume de urmărit: Monroe, născută şi crescută în Salt Lake City, reprezintă Franţa.
Fiica unei mame franceze şi a unui tată american, Monroe interpretează "Regarde!", o piesă amplă despre îndrăgostire, în care îşi pune în valoare în mod repetat registrul de operă.
Dacă va câştiga, Monroe va fi a treia artistă la rând care foloseşte tehnici vocale de operă pentru a obţine trofeul Eurovision, după JJ din Austria şi Nemo din Elveţia.
Monroe a devenit cunoscută în Franţa anul trecut, după ce a câştigat "Prodiges", o emisiune de talente pentru muzicieni clasici, interpretând celebra arie "Regina Nopţii" din "Flautul fermecat" de Mozart.
Înainte să afle că va merge la Viena, artista plănuia să studieze muzica la un colegiu sau conservator din Statele Unite, însă a spus că şi-a amânat ofertele pentru a participa la concurs.
Chiar şi în perioada pregătirilor pentru finala Eurovision, Monroe a găsit timp să studieze una sau două ore pe zi.
"Să înveţi în viaţă este cel mai important", a spus artista de 17 ani.
Italia trimite la Eurovision un imn disco despre căsătorie
Italia obişnuieşte să trimită la Eurovision artişti tineri aflaţi în plină ascensiune, precum trupa rock Maneskin, câştigătoare în 2021. Anul acesta, strategia este diferită.
Reprezentantul Italiei este Sal da Vinci, în vârstă de 57 de ani, un cântăreţ napolitan îmbrăcat elegant, care interpretează "Per sempre sì", tradus "Pentru totdeauna, da". Piesa este un imn disco despre bucuriile căsătoriei şi sună, potrivit descrierii The New York Times, ca o melodie potrivită pentru ringul de dans al unei nunţi.
"Cu mâna pe piept / Îţi promit / În faţa lui Dumnezeu / Vom fi tu şi eu", cântă da Vinci.
Artistul a spus într-un interviu recent, alături de soţia sa, Paola Pugliese, cu care este căsătorit de 37 de ani, că este "puţin tradiţionalist". A spus că s-a căsătorit cu femeia visurilor sale şi că au trecut împreună prin toate urcuşurile şi coborâşurile obişnuite.
Totuşi, Sal da Vinci speră ca piesa lui să ajungă şi la un public mai liberal.
"Vorbesc despre iubirea universală", a spus da Vinci. "Bărbat cu bărbat; femeie cu femeie. Nu este treaba mea să judec."
Dintre piesele Eurovision din acest an, "Per sempre sì" are cele mai multe ascultări pe Spotify. Melodia nu a scăpat însă de critici, un comentator italian descriind-o drept coloana sonoră a unei nunţi mafiote.
Da Vinci spune că astfel de comentarii nu îl îngrijorează. Piesa sa a atins atât de mulţi oameni, încât, în opinia lui, nu are rost să lase un critic să strice acest lucru.
Israel mizează pe o piesă pop în limba franceză
Israelul a trimis în ultimii ani balade puternice la Eurovision, însă de această dată încearcă o formulă diferită. Noam Bettan concurează cu "Michelle", o piesă pop mai ritmată, în care cântă despre o relaţie toxică, pe fundal de chitară spaniolă şi un ritm cu influenţe din Orientul Mijlociu.
Piesa este în mare parte în franceză. "Adieu ma belle / Je te laisse partir / Mais je t’aime", cântă Bettan într-un fragment reprezentativ. În traducere: "Adio, iubirea mea, te las să pleci, dar te iubesc."
Alegerea limbii vine din originea sa franceză. Părinţii lui Bettan au emigrat în Israel din Grenoble, Franţa, înainte ca el să se nască.
Artistul, în vârstă de 28 de ani, a spus pentru The Times of Israel că prezenţa sa la Eurovision este rezultatul a "mai bine de opt ani de muncă grea, muncă sisifică".
Israelul a câştigat Eurovision de patru ori, însă scena concursului este acum un loc tensionat pentru orice artist israelian. Cinci ţări care ceruseră excluderea Israelului din cauza acţiunilor militare din Gaza boicotează evenimentul. Guvernul Israelului a fost acuzat, după concursul de anul trecut, că ar fi încercat să influenţeze rezultatul. Televiziunea publică israeliană KAN, care selectează reprezentantul ţării, a spus că toate promovările au respectat regulile, însă directorul Eurovision a afirmat că acea campanie a fost excesivă. Anul acesta, organizatorii au actualizat regulile de vot.
În timpul semifinalei de marţi, un spectator a strigat "Stop, stop, genocidul" pe durata prestaţiei lui Bettan.
Cântăreţul israelian a spus pentru BBC că a auzit "huiduieli şi tot felul de lucruri", aşa că a căutat "steagurile oamenilor care mă iubesc şi vor să dau tot ce am mai bun, iar asta m-a purtat mai departe."
Danemarca, ascensiune uimitoare în cadrul concursului
Când Soren Torpegaard Lund a intrat în competiţia de selecţie Eurovision a Danemarcei, în februarie, era al treilea favorit din opt concurenţi. Şansele păreau să indice că ar putea pleca acasă fără nimic.
Apoi, artistul a impresionat publicul cu interpretarea piesei "Foer Vi Gaar Hjem", tradusă "Înainte să mergem acasă", un cântec dance puternic despre o ieşire în oraş. În timpul numărului, Lund s-a urcat pe o cutie de plexiglas plină cu tineri dansatori şi a încercat să îşi croiască drum înăuntru.
A câştigat fără probleme.
O bună parte din această săptămână, Lund, în vârstă de 27 de ani, a fost al treilea favorit în cotele multor case de pariuri pentru câştigarea Eurovision. Artistul a spus că speră ca această coincidenţă să fie un semn bun.
"Numărul camerei mele de hotel este tot 333", a spus Soren Torpegaard Lund, "aşa că îmi zic: este ceva cu acest număr."
Lund pune forţa prestaţiei sale pe seama experienţei în teatrul muzical. Este un star al musicalurilor în ţara sa, unde a jucat rolul principal într-o producţie "West Side Story" a Teatrului Regal Danez, printre alte roluri importante.
Puţine musicaluri au muzică dance precum piesa sa de la Eurovision, însă artistul spune că teatrul muzical şi Eurovision sunt "parteneri naturali". În ambele, spune el, nu trebuie să pari cool aşa cum se aşteaptă uneori de la starurile pop.
Poţi fi vulnerabil pe scenă sau extravagant. Poţi şopti sau ţipa.
"Ai voie să fii cine vrei să fii", a spus Lund.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
