Vor fi puşi românii pe drumuri după comasare? Dragoş Benea: "Cine sunt eu să garantez?"
Premierul Luca Niculescu i-a acordat vicepremierului PSD Marian Neacșu atribuții extinse în Guvern. Acesta va aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de 15 ministere, portofoliile-cheie, adică Finanțele, Externele, Apărarea, Justiția, Energia, Transporturile, Sănătatea și Educația. Atribuția se aplică inclusiv ministerelor conduse de persoane din afara PSD. Mai mult, Neacșu va coordona activitatea a zece ministere și a ministrului delegat pentru învățământul preuniversitar, precum și instituțiile și structurile din aparatul de lucru al Guvernului.
Premierul va fi doar informat permanent despre ce avizează sau coordonează Marian Neacșu, nici măcar consultat. Cel puțin așa arată textul unei decizii publicate de dimineață în Monitorul Oficial, semnate de Luca Niculescu.
Vicepremierul PSD Marian Neacșu va coordona 10 ministere
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a insistat însă că cel care continuă să ia deciziile este prim-ministrul Luca Niculescu și spune că delegarea era necesară în condițiile în care actuala configurație a cabinetului Niculescu e diferită de cea a guvernelor precedente, adică avem un vicepremier în loc de 5; de aceea era nevoie ca acesta să preia și oficial atribuțiile pe care ceilalți 4 oameni politici le avuseseră înaintea sa.
Insistența purtătorului de cuvânt că Luca Niculescu e cel care are ultimul cuvânt vine după acuzațiile opoziției că Marian Neacșu nici măcar nu mai e premierul din umbră, ci a ieșit la rampă cât se poate de vizibil și sfidător prin această preluare oficială de atribuții.
Reprezentanții USR și PNL acuză concentrarea puterii de decizie în mâinile vicepremierului social-democrat. Marian Neacșu devine "marele șef" și "rămâne în istorie drept cel mai important premier pe care România nu l-a avut", a comentat un senator PNL de Arad.
USR: A abdicat premierul Niculescu. Trăiască premierul Neacșu
"A abdicat premierul Niculescu. Trăiască premierul Neacșu", a comentat și Diana Buzoianu pe Facebook. Iar premierul-cât-pe-ce-să-fie, Siegfried Mureșan, a subliniat că prin această decizie Luca Niculescu devine prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace.
Extinderea atribuțiilor lui Marian Neacșu vine în contextul în care numirea sa în Guvern fusese oricum controversată. În februarie 2016, acesta a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la biroul parlamentar. Ulterior, a fost reabilitat.
Oricum, tot Marian Neacșu spune că guvernul ar putea să-și asume răspunderea până pe 15 martie pe cele două proiecte importante: restructurarea companiilor de stat și reorganizarea administrativ-teritorială.
Între timp, și fosta nominalizare de premier, în continuare consilier al președintelui, Eugen Tomac, laudă premisele serioase de la care pornește proiectul de redesenare a hărții României și spune că e nevoie să schimbăm împărțirea administrativ-teritorială actuală pentru că e construită pe calapodul ceaușist al anului 1968.
Din teritoriu, lucrurile se văd diferit însă decât de la centru. Primarul PSD al Buzăului, dar cunoscut pentru pozițiile sale disidente în partid, spune că reconfigurarea hărții e praf în ochi și doar o modalitate a social-democraților de a crește în sondaje.
Asta în timp ce primarul din Ciugud spune că soluția nu e ca toate comunele mici să se înghesuie spre centrul de județ, tam-nesam. Despre nemulțumirile UDMR știți deja, asta în timp ce AUR spune că nu va vota un astfel de proiect dacă e adoptat prin angajarea răspunderii.
Interviu cu Dragoș Benea
Am analizat întreaga situație alături de europarlamentarul Dragoș Benea, care a oferit un interviu în exclusivitate pentru Observatorul de Noapte
Marius Pancu: Spuneți-mi, domnule Benea, care sunt beneficiile concrete pentru oameni, da, concrete, stradă, școală și spital, dacă vreți o luăm clasic, ca să înțeleagă fiecare dintre cei care ne privesc ce au ei de câștigat de trec prin tevatura asta?
Dragoș Benea: Am spus de la început că cetățeanul este cel care trebuie să fie principalul câștigător. În rest, toate partidele politice vor pierde. Dumneavoastră ați solicitat acum cum vor câștiga cetățenii din acest demers. Sigur, sunt câștiguri pe termen scurt, mediu și lung. Haideți să... anul acesta aniversăm 20 de ani de când am intrat în Uniunea Europeană și trebuie să recunoaștem cu toții că nivelul infrastructurii în România, nivelul condițiilor de trai, nivelul condițiilor la locuri de muncă s-au schimbat substanțial. Asta s-a realizat cu fonduri europene, fonduri de coeziune. În toți acești 20 de ani, România s-a dezvoltat și s-a transformat radical cu fonduri de coeziune. Începând cu 2028, cadrul financiar multianual, vedeți și dumneavoastră ce se întâmplă zilele acestea în China, Europa trebuie să facă față la noi provocări. Europa este un teritoriu unde prosperitatea este cea mai mare de pe mapamond, dar această prosperitate trebuie și apărată. Și din 2028, Uniunea Europeană schimbă puțin paradigma, în sensul că pune pe primul plan, în mod justificat, spun eu, cheltuieli privind tehnologia, inovarea și armamentul. Și oarecum în plan secund, fondurile de coeziune și fondurile pentru politica agricolă.
Marius Pancu: Să știți că tot n-au înțeles, v-am lăsat să vorbiți și vă apreciez răspunsul, dar să știți că omul de acasă tot n-a înțeles după introducerea asta.
Dragoș Benea: Fondurile de coeziune, cu alte cuvinte, fondurile europene ca și fondurile de la bugetul de stat, vor fi tot mai greu de obținut. Iar în alocarea oricărui fond european, criteriul cel mai important este populația, demografia, trendul demografic. Și de aceea trebuie să construim județe mai puternice, comunități mai puternice. Eu asta aud de aproape doi ani la Comisia REGI. În toată Europa se vorbește de comunități puternice, orașe puternice pentru a absorbi acești bani europeni. Deci trebuie să facem față la această competiție pe fonduri europene, care au adus dezvoltarea în România și ne propunem să aducă și pe mai departe dezvoltare. În ceea ce spuneți dumneavoastră. Alimentare cu apă și canalizare, gazele, iluminat public, servicii medicale substanțial mai bune, medici de familie și personal medical mai ușor de atras.
Marius Pancu: Deci, practic, ce spuneți dumneavoastră este că în configurația din 2028, comunele care până acum s-au dezvoltat cu bani europeni nu mai pot să primească banii respectivi europeni decât dacă fac parte dintr-o structură mai mare.
Dragoș Benea: Da.
Marius Pancu: Bun, corect.
Dragoș Benea: În orice analiză cost-beneficiu pentru alocarea de fonduri europene, unde populația, demografia, trendul demografic va fi criteriul cel mai important. Și trebuie să avem comunități. Și astăzi se întâmplă acest lucru. Adică sunt în România localități care nu au beneficiat de investiții pentru alimentare cu apă sau pentru gaze, pentru că populația este scăzută și trendul demografic este negativ. Este modalitate acest lucru.
Marius Pancu: Haideți să ne uităm la praguri.
Dragoș Benea: Da.
Marius Pancu: Ce praguri aveți în vedere pe pragurile finale cu care mergeți înainte cu această reformă, la comune, de la cât se comasează?
Dragoș Benea: Vorbim doar de comasarea normativă, nu de ceea ce Ministerul Dezvoltării vrea să o inițieze, comasarea voluntară, da? Da. Vorbim de comasarea normativă aici.
Marius Pancu: Ajungem și la voluntară imediat, dar haideți să ne uităm întâi pe reforma pe care o propuneți, vă rog.
Dragoș Benea: Lucrăm pe mai multe simulări să nu mai avem comune sub 3.000 de locuitori, poate chiar 4.000, poate chiar 5.000.
Marius Pancu: Când știm exact care sunt pragurile? Între 3, 4 sau 5?
Dragoș Benea: Nu pot să vă spun o zi exactă. Probabil vor începe dezbaterile începând de săptămâna viitoare. Toată lumea reclamă, deși noi am anunțat aceste intenții în urmă cu 9 zile de acum, toată lumea spune că nu există dezbatere. Vor începe și aceste dezbateri. Știu că presa dorește să afle cât mai repede și cât mai exact, dar chiar dacă suntem într-un proces contracronometru, pentru că trebuie să terminăm acest demers cu un an înainte de alegerile locale, undeva în luna martie, aprilie a anului viitor, ar trebui să avem gata acest proiect pentru a se merge cu angajarea răspunderii Guvernului în Parlament.
Marius Pancu: În funcție de ce veți lua decizia pe aceste praguri?
Dragoș Benea: În funcție de ce criterii vom conveni că sunt cele mai corecte, cele mai cuantificabile, cele mai greu de contestat, analize multicriteriale care vor fi folosite într-o matrice a sustenabilității, cu care vor lucra comitetele de reorganizare județeană din fiecare județ și care vor stabili ce comună merge la comasare și ce comună nu merge la comasare.
Marius Pancu: Domnule Benea, să știți că locuitorul ăla din comuna de 3.000 de oameni sigur nu înțelege ce e aia matrice a sustenabilității, de asta tot insist să fim concreți.
Dragoș Benea: Bun, nu înțelege omul, dar totuși noi trebuie să avem, repet, o analiză multicriterială. Cum ați vrea să vă răspund?
Cine garantează că românii nu vor fi puși pe drumuri după comasarea comunelor? Dragoș Benea: Cine sunt eu să garantez?
Marius Pancu: Haideți să vă întreb altfel. Ce se întâmplă atunci cu comunele dormitor din jurul Bucureștiului și Clujului?
Dragoș Benea: Da, e o întrebare bună. Nu numai în jurul Bucureștiului, în jurul municipiilor reședințe de județ în general.
Marius Pancu: Ce se întâmplă?
Dragoș Benea: Cam toate comunele din zona metropolitană a municipiilor reședințe de județ trebuie abordate, trebuie discutat ce se va întâmpla cu ele.
Marius Pancu: Adică se lipesc de oraș, vor deveni mai degrabă oraș sau ce se întâmplă? O regiune mai mare? Care sunt variantele de lucru?
Dragoș Benea: Asta nu o stabilesc eu, o stabilim mai mulți oameni. În mod logic, ele trebuie să se lipească de municipiile reședințe de județ și să vină și cu disponibilul de teren pentru a permite municipiilor să se dezvolte. Astăzi, aceste municipii, fiind înconjurate de aceste comune dormitor, cum bine le-ați zis, ele mari posibilități de a dezvolta mari investiții nu prea au. Și atunci această dezvoltare a zonei metropolitane ar putea permite și o extindere a investițiilor în acea zonă. Există investiții care pot să aducă taxe și impozite locale, locuri de muncă, bunăstare cetățenilor în general.
Marius Pancu: Pentru municipii există vreo modificare?
Dragoș Benea: Pentru municipii astăzi avem pragul de 40.000. Pragul legal nu e vreo scorneală politică. Există acest prag legal și astăzi avem 1.500 pentru comună, 10.000 pentru oraș și 40.000 pentru municipiu. În acest moment nu discutăm de pragul la municipiu, discutăm de pragul la comune și discutăm de acele orașe, peste 55% din orașe care nu mai au populație de orașe, dar au o administrație și taxe și impozite aferente unui oraș, deși ele au populația unei comune în mod normal.
Marius Pancu: Și ajungem și la cea mai spinoasă dintre probleme. Pragul la județe care ar trebui să fie?
Dragoș Benea: Sigur, pragul la județe, și aici va trebui o analiză multicriterială, bazată pe criterii obiective, cuantificabile. Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem județe cu cel puțin un milion de locuitori. Similare județelor noastre, cele mai multe regiuni au o populație de peste 2, 3, 4, 5 milioane. Că vorbim de Italia, de Spania, Polonia, Danemarca, Germania. Toate marile regiuni ale Europei au o populație de milioane. La noi, astăzi, două județe nu fac cât un municipiu reședință de județ cu zona periurbană. Deci, sunt județe care împreună nu au nici măcar 500.000 de locuitori, cât are Timișoara cu zona periurbană, dacă îmi permiteți să vă dau acest exemplu.
Marius Pancu: Asta înseamnă că dacă venim cu varianta asta de un milion ne ducem mai curând spre scenariul cu 8 regiuni?
Dragoș Benea: Nu neapărat. Undeva între 8 și 15. Și varianta cu 15 și varianta cu 8 au argumente, au contraargumente. Eu am prezentat varianta Curților de Apel ca un punct de plecare în discuție, dar acolo sunt lucruri care pot fi corectate. De exemplu, zona Sibiu-Alba poate fi în discuție, Maramureș cu Satu Mare și mai sunt exemple de acest gen, dar n-aș vrea să intru în această zonă a speculațiilor. Repet, între 8 și 15 cu o populație de minimum un milion de locuitori e o variantă cu care România să se prezinte în 2028 la startul pe atragerea de fonduri europene cât mai bine pregătită. Că despre asta este vorba, despre absorbția fondurilor europene care vor fi tot mai greu de obținut. Banii europeni vor fi tot mai scumpi.
Marius Pancu: Ce se va întâmpla cu accesul cetățenilor la diferite servicii de care acum beneficiază în proximitate, în momentul în care comuna lor se comasează?
Dragoș Benea: Va fi un oficiu administrativ. În primul rând, vreau să vă spun că voi propune ca în bugetul pe 2027 să fie prevăzute alocări cu destinație specială pentru digitalizarea documentațiilor primăriilor sau arhivelor primăriilor. Repet, cu destinație specială. În România, procesul digitalizării este unul ireversibil, dar nu e unul foarte accelerat. Primarii au preferat de multe ori să aloce banii la fel de fel de alte obiective mai justificate sau nu, și digitalizarea a rămas oarecum în plan secund.
Marius Pancu: Domnule Benea, dacă aveți senzația că un om de 70 de ani, 60 chiar, dintr-o comună sau oraș mic va achiesa, chiar și să fie toată România digitalizată, înseamnă că nu ați vorbit cu oamenii să vedeți reticența la digitalizare. Că există și asta, să o recunoaștem. Nu e numai în competența autorităților de a digitaliza România. Și atunci, pentru oamenii ăștia care nu vor vrea niciodată să meargă pe calea digitală, ce se va întâmpla? Au în continuare punctele de acces acolo?
Dragoș Benea: La oficiul administrativ sau punctul de lucru omul va trebui să găsească acolo 3-4 angajați ai primăriei care să răspundă la diverse petiții, la solicitări de acte, la taxe și impozite, un responsabil social, un polițist local.
Marius Pancu: Puteți să garantați în acest moment, dacă erați lângă mine, vă puneam să semnați, că se poartă, dar așa vă pun să vorbiți, că rămâne înregistrarea, că niciun cetățean al acestei țări nu va trebui să se deplaseze în plus în ceea ce ar fi localitatea vecină după ce se întâmplă această reformă, astfel încât să beneficieze de serviciile la care are acces acum?
Dragoș Benea: Mie îmi place că dumneavoastră sunteți foarte asumat așa, lumea nu înțelege, omul nu înțelege. Eu cred că vorbesc prea sofisticat. Eu am să vă spun altfel. Este complicat...
Marius Pancu: Răspundeți-mi la întrebare, cei care au acum acces la servicii lângă casă, vor avea acces și după această reformă?
Dragoș Benea: Eu am să vă spun altfel. Noi astăzi, suntem pe organizare din 1968.
Marius Pancu: Nu vreți să îmi răspundeți la întrebare...
Dragoș Benea: Din 1968 până astăzi s-au schimbat căile de comunicație, comunicarea, comunicațiile în sine și este aproape imposibil să ne imaginăm că nu putem conecta conexiuni care până acum nu puteau fi conectate. Înseamnă că nu folosim tot ceea ce s-a câștigat în acești 60 de ani. Nu putem să nu schimbăm această hartă care datează din 1968.
Marius Pancu: Eu nu vă spun să nu schimbați. Eu vă întreb dacă aveți o soluție pentru oamenii care n-ar trebui să facă niciun efort în plus pentru că se modifică harta țării.
Dragoș Benea: De asta facem această reorganizare. În primul rând, pentru a îmbunătăți viața cetățenilor, cu asta am început și am dat exemple. Nu o facem ca să mutăm niște granițe...
Marius Pancu: Nu mi-ați răspuns la întrebare. Puteți să garantați că cetățenii acestei țări vor avea...
Dragoș Benea: Domnule Pancu, nu vă supărați, totuși, chiar nu vă răspund la nicio întrebare?
Marius Pancu: Mi-ați răspuns la această întrebare? Puteți să garantați că accesul la servicii rămâne același, la fel de facil?
Dragoș Benea: Eu pot să vă garantez că... Pentru asta facem acest demers. Ca viața cetățenilor să fie mai bună, serviciile sociale să fie mai bune. Acesta este scopul acestui demers. Să vă garantez eu ar însemna să fiu necinstit și cu dumneavoastră, și cu telespectatorii dumneavoastră. Cine sunt eu să garantez acest lucru?
Ce se întâmplă cu aleșii locali: "Vor fi reduceri"
Marius Pancu: Apreciez răspunsul ăsta atunci. Nu trebuiau 4 încercări să ajungem la el. Ce se întâmplă cu aleșii locali?
Dragoș Benea: Pleacă de la zero, zero în competiția electorală din 2028. Unii dintre ei nu vor fi consilieri locali, viceprimari, primari, consilieri județeni. Am mai spus-o, pe o simulare de comasare a comunelor de până în 3.000 de locuitori ar trebui să... între 15.000 și 18.000 de aleși locali să nu mai aibă aceste funcții în ciclul 2028 - 2023. Cifrele sunt fluide pentru că, evident, din cele 1.700 de comune vizate de această comasare normativă pot lua naștere 700-800; depinde cum aceste comitete județene de reorganizare pe baza analizei multicriteriale vor decide în consecință.
Marius Pancu: Care ar fi economia pe care ați face-o la buget?
Dragoș Benea: Am lucrat cu inteligența artificială și pe această simulare până în pragul de 3.000 se poate vorbi de o cifră în jurul sumei de 400 de milioane de euro anual.
Marius Pancu: „Aleși locali” vă referiți doar la aleși politici sau vă referiți și la funcționari?
Dragoș Benea: Mă refer doar la consilieri locali, primari, viceprimari.
Marius Pancu: La funcționari există vreo problemă?
Dragoș Benea: Sigur că sunt și alte tipuri de economii, cheltuieli de funcționare, cheltuieli de mentenanță.
Marius Pancu: Nu, la funcționarii publici mă refer. Aceștia vor fi restructurați, vor exista concedieri și acolo, cum se va face diferența?
Dragoș Benea: Cu siguranță se va intra și acolo, vor fi reduceri de funcționari și în zona funcționarilor publici. Sunt funcționari care astăzi au vârstă de pensie și încă lucrează acolo, sunt funcționari pensionabili la momentul respectiv. Sigur, vor trebui rediscutate organigramele, asta e evident. Vor fi reduceri de personal. Va trebui să își caute loc de muncă unii dintre ei.
Marius Pancu: Și pe ce criterii se va face restructurarea asta, să își caute loc de muncă?
Dragoș Benea: Fiecare primărie își va face organigrama, concurs conform legii.
Marius Pancu: Iar pentru cei care vor trebui să deservească un număr mai mare de cetățeni prin unirea mai multor localități va exista mărirea de salariu, vreun fel de bonificație? Ce se va întâmpla cu aceștia? Aveți un plan în sensul acesta?
Dragoș Benea: Nu neapărat. Astăzi aparatele din primării sunt bine dimensionate să facă față la un surplus; nu văd o problemă în această zonă.
Marius Pancu: Legat de dezbaterea publică, vor avea capacitatea oamenii din teritoriu să își decidă propriul destin, să voteze în vreun soi de referendum?
Dragoș Benea: Nu va fi referendum. La comasarea normativă pe care noi o propunem nu vom ajunge la referendumuri. Dacă ajungem la mii de referendumuri, dincolo de cheltuielile ce presupune acest demers, vă dați seama că nu mai terminăm.
Marius Pancu: La ce efecte electorale pe arhitectura parlamentară vă așteptați după această reformă?
Dragoș Benea: Cu siguranță vor fi și aici schimbări. Și cu siguranță ne vom raporta la populația rezidentă din 2025 și cifrele la parlamentari pe fiecare județ vor fi diminuate și ajustate în minus dacă pot să spun așa.
Marius Pancu: Aveți o estimare, câți parlamentari ar putea să nu mai prindă mandatul?
Dragoș Benea: Nu, nu am făcut calculul atât de departe. Probabil, la județul Bacău dacă astăzi sunt 14 parlamentari, e posibil să aibă 10 sau 11 în viitor pentru a reduce.
Cine decide reforma şi cât vor conta doleanțele AUR? "Nu am niciun dubiu în acest sens"
Marius Pancu: Impresia generală este că a venit pe neașteptate reforma asta, a venit dintr-o dată. Și atunci vă întreb așa, a fost o condiție a președintelui Nicușor Dan pentru a susține guvernul PSD să mergeți cu această reformă în spațiul public?
Dragoș Benea: Nu cunosc acest lucru, este discuție din interiorul partidului. Nu sunt noi, sunt mai vechi, de vreo 4,5,6 luni și nu, faptul că... Nu înțeleg că a venit dintr-o dată. Într-adevăr, suntem în ceasul al 24-lea pentru că, repet, această legislație cu un an înainte de alegerile locale, nu mai avem mult timp, iar în 2028 este această competiție a fondurilor europene care trebuie să ne prindă cât mai pregătiți. Într-adevăr, anul 2028, dacă nu ne prinde cu această reorganizare administrativ-teritorială, România riscă să piardă o etapă importantă de dezvoltare.
Marius Pancu: Cine ia deciziile în Guvern pe această reformă? Luca Niculescu sau Marian Neacșu?
Dragoș Benea: Cu siguranță ultimul cuvânt îl va avea prim-ministrul României. Nu am niciun dubiu în acest sens.
Marius Pancu: Ce loc sunteți dispus să dați la masa discuțiilor AUR? Câtă pondere vor avea doleanțele AUR în decizia finală?
Dragoș Benea: Cu toată lumea va trebui discutat. Asta e limpede. Nu sunt atât de naiv încât să cred că va fi consens pe această reorganizare, dar cu negociere și compromis pentru că, până la urmă, despre asta este vorba în politică, eu cred că vom avea un rezultat pozitiv la final, o reorganizare pe care România o așteaptă.
Marius Pancu: Confirmați teza șefului dumneavoastră de partid, Sorin Grindeanu, că dacă stați să vă rugați de UDMR să accepte această reformă ajunge AUR la 60%?
Dragoș Benea: Nu e teza dânsului, asta am spus-o eu în interiorul partidului. A fost o discuție, am spus că dacă cerem voie de la UDMR să începem această dezbatere, putem naște o repulsie în societate care poate duce partidul AUR la peste 60%.
Marius Pancu: Cum împăcați atunci sensibilitățile culturale ale UDMR?
Dragoș Benea: Eu nu vreau să intru în retorica belicoasă a UDMR-ului sau într-o polemică profund contraproductivă. Eu cred că UDMR are datoria de a pune umărul la acest efort colectiv și a-și aduce contribuția la acest demers având în vedere pedigree-ul acestei formațiuni politice, care întotdeauna s-a remarcat prin oameni politici serioși și cred că se va găsi și o formă de compromis cu UDMR.
Marius Pancu: Au fost foarte fermi atunci cu dumneavoastră.
Dragoș Benea: Poate a fost o strategie de negociere, de mobilizare a electoratului. Într-adevăr, reacția a fost foarte rapidă, nici 24 de ore de la anunțul nostru și nu neapărat fermitatea, cât n-au lăsat foarte mult loc de întors.
Reforma anunţată de PSD, fără studiu de impact: "Vom şti în primăvară"
Marius Pancu: Sunteți acuzat inclusiv din interiorul propriului partid că nu există studii pentru această reformă. Aveți vreun studiu în spate, domnule Benea?
Dragoș Benea: Vor fi și studii de impact. Lucrăm pe niște simulări. În interiorul partidului, și nu numai la PSD, e o anumită rezistență, dar generată de alți factori, nu de lipsa dezbaterii. Totuși, sunt doar 9 zile de când am făcut acest anunț. Noi ne pregătim din aprilie.
Marius Pancu: Ați început anunțul fără să aveți studiu de impact? Asta îmi spuneți?
Dragoș Benea: În 9 zile nu puteam face dezbatere, domnule Pancu.
Marius Pancu: Nu dezbatere, studiu de la care pornim dezbaterea. Că trebuie să dezbatem pe un studiu.
Dragoș Benea: Nu știu dacă trebuie să dezbatem neapărat pe un studiu. O să dezbatem în această perioadă. Astăzi nu avem acest studiu. Astăzi lucrăm cu date din diferite baze de date utilizând inteligența artificială, ceea ce este și firesc, peste tot se face acest lucru.
Marius Pancu: Când știm dacă funcționează sau dacă e sortit eșecului?
Dragoș Benea: Ce să funcționeze sau ce să fie sortit eșecului?
Marius Pancu: Reforma. Dacă funcționează sau nu? Când știm prima etapă?
Dragoș Benea: În primăvara anului 2027 știi dacă această ...
Marius Pancu: Deci în momentul asumării.
Dragoș Benea: Până atunci avem de parcurs aceste etape de care spuneți și dumneavoastră, studiu de impact, consultare cu autoritățile publice, consultare cu structurile asociative, consultare în teritoriu, avem de parcurs aceste etape. Toată lumea vrea în 9 zile să se întâmple totul, inclusiv dumneavoastră. Nu se pot în 9 zile, dar în 6 luni, contracronometru, va trebui să facem acest lucru cu toții.
Marius Pancu: Nouă ne plac discuțiile care vin fundamentate, nu neapărat lucrurile care se întâmplă a posteriori.
Dragoș Benea: Și ce nu a fost fundamentat până acum?
Marius Pancu: Mi-ați spus că nu aveți și un studiu pe asta.
Dragoș Benea: Nu avem un studiu de impact la acest moment, dar va fi studiu de impact.
PSD va continua cu reforma și fără consens pe comasarea județelor? "Eu cred că vom merge până la capăt în Parlament"
Marius Pancu: Am înțeles. O singură chestiune, dacă nu se reușește consensul...
Dragoș Benea: Dar dumneavoastră ce spuneți după 60 de ani de la...
Marius Pancu: Dacă nu se reușește consensul pe județe, mai merge reforma mai departe doar cu comasarea comunelor și orașelor sau nu? E blocată?
Dragoș Benea: Păi nu, înseamnă că nu știți mecanismul răspunderii Guvernului.
Marius Pancu: Domnule Benea, o faceți sau nu? Vă angajați răspunderea indiferent de ce se întâmplă?
Dragoș Benea: În județe vor fi comitete județene de reorganizare care vor veni cu propuneri la Comitetul Național de Reorganizare. Acolo se vor discuta toate aceste probleme și se va lua decizia dacă se merge sau nu în Parlament. Eu cred că vom merge până la capăt în Parlament.
