Observator » Evenimente » Cursă contracronometru pentru Cernavodă. Soluția găsită de autorități pentru a ţine funcţional ultimul reactor

Video Cursă contracronometru pentru Cernavodă. Soluția găsită de autorități pentru a ţine funcţional ultimul reactor

Redactia Observator | Timp citire: 4 minute
Publicat la 01.08.2026, 19:07 | Modificat la 01.08.2026, 19:08

Misiune contracronometru pe Dunăre. Debitul fluviului este în continuă scădere, iar autorităţile se tem că, în cel mult cinci zile, nu vor mai putea răci echipamentele centralei nucleare de la Cenavodă. În disperare, încearcă să devieze un braţ al Dunării către unicul reactor rămas în funcţiune. Pentru asta se pregătesc să detoneze un mal şi să scufunde patru barje pe care să le folosească pe post de baraj. Între timp, căutăm să importăm energie de la vecini. Centralele din Bulgaria, Serbia şi Ungaria sunt în aceeaşi situaţie fără precedent. În stare de alertă energetică, singura speranţă rămâne Ucraina.

Debitul Dunării a scăzut la 1.590 de metri cubi pe secundă, la intrarea în ţară. O treime din debitul normal al lunii iulie. Prognozele sunt sumbre: ne îndreptăm către un minim istoric.

Cernavodă mai poate rezista doar câteva zile

"Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 centimetri pe zi. În aceste condiții, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile, la limită", a declarat Sorin Rîndașu, director general adjunct Administrația Națională "Apele Române" .

Articolul continuă după reclamă

Nivelul Dunării ar trebui să aibă cel puţin 10 centimetri în plus, pentru ca centrala nucleară de la Cernavodă să nu închidă unicul reactor rămas în funcţiune. Soluţia autorităţilor este să devieze apa din Braţul Bala către Dunărea Veche. Pentru asta, au de gând să creeze un baraj cu ajutorul a patru barje lungi de 70 de metri, pe care le vor umple cu pietriş şi le vor scufunda.  Operaţiunea va fi coordonată de Forţele Navale Române, care a efectuat astăzi primele măsurători cu ajutorul unor drone hidrografice. Nimeni nu poate garanta că soluţia va funcţiona.

"Ţinând cont de vitezele și de adâncimea apei în zonă, este foarte dificil de spus în momentul de față, dar pot exista chiar și deplasări ulterioare ale acestora și atunci rolul lor să fie diminuat", a mai spus Sorin Rîndașu.

Nici oamenii locului nu sunt optimişti.

"E cam greu! Eu am lucrat acolo. Nu e imposibi, dar....". "Cred că e cel mai puternic loc după Dunăre, la curenţi. Foarte puternic". "Pentru a face loc barjelor, autorităţile trebuie mai întâi să detoneze o zonă stâncoasă de pe mal". "S-a mai încercat piatra aici. Şi până la Revoluţie s-a lucrat vreo 7-8 ani, pe urmă s-a închis. Nu s-a reuşit să o spargă", au spus oamernii.

Pe acelaşi subiect

România cere ajutor energetic de urgență Ucrainei

Guvernul a declarat stare de alertă la nivel naţional în domeniul energetic. Centrala de la Cernavodă, care asigură în mod normal 20 la sută din necesarul de energie al ţării nu este singura cu probleme. La Porţile de Fier, producţia a scăzut la jumătate. Aşa că statul caută să cumpere curent din vecini.

"Importurile nu mai sunt la un nivel suficient. Cererea este mult mai mare decât oferta", a afirmat Dumitru Chisăliţă, expert în energie.

"Transelectrica şi Nuclearelectrica vor purta discuţii în aceste zile pentru un ajutor de urgenţă din partea Ucrainei, în orele de seară", a spus Ilie Bolojan, premierul României

Apelul la Ucraina vine în contextul în care debitul scăzut al Dunării îi afectează şi pe bulgari, sârbi şi maghiari.

Criza de pe Dunăre lovește și Ungaria

Ungaria e şi ea pe punctul să-şi închidă singura centrală nucleară.

"Oprirea completă ar putea avea loc mai devreme, chiar și în weekend. De la începutul funcționării sale, nu a mai fost niciodată nevoie de o oprire completă a centralei nucleare de la Paks", a spus Peter Magyar, premierul Ungariei.

Premierul maghiar a anunţat că marii consumatori ar putea fi deconectaţi temporar, dacă criza persistă. Apel la economisire a făcut şi guvernul României. La Iaşi, iluminatul public stradal e oprit după miezul nopţii.

"Asta înseamnă o economie zilnică de aproape 10 megawați. Poate cumulat și cu alte orașe sau poate și cu Bucureștiul, care ar putea să aducă o economie, evident, mult mai mare, reușim să reechilibrăm și noi sau să contribuim la reechilibrarea sistemului energetic național", a afirmat Mihai Chirica, primarul Iaşiului.

Între timp apar şi penele de curent. La Piatra Neamţ, spitalul de urgenţă a trebuit să apeleze la generatoare, după întreruperi succesive ale alimentării cu energie.

Singura veste bună este că ploile din Austria au început să umfle râurile care se varsă în Dunărea Superioară. Până când debitul crescut va ajunge şi în România, va dura cel puţin două săptămâni.