Video Maxxing, fenomenul care face ravagii printre adolescenţi. La ce pericole se expun tinerii
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Dacă aveţi un adolescent acasă sau pur şi simplu dacă deschideţi câteva minute TikTokul, este imposibil să nu vă apară un cuvânt care domină internetul în această perioadă: "maxxing". Este atât de popular încât a fost desemnat cuvântul anunlui 2026. Termenul descrie obsesia tinerilor de la duce totul la extrem, de la corpul perfect, la dieta perfectă, un somn ca la carte şi aşa mai departe. În esenţă, nu e nimic rău să-ţi îmbuntăţeşti stilul de viaţă, problema apare atunci când fenomenul duce la practici periculoase, unele de-a dreptul şocante. De la abuzul de steroizi, până la proceduri absurde precum lovirea voluntară a feţei pentru a obţine trăsături mai pronunţate.
Din dorinţa de a avea un stil de viaţă sănătos, Cosmina spune că a dus totul la extrem şi a început să aibă probleme cu alimentaţia . Mult timp și-a cântărit fiecare porție, gram cu gram. Citea toate etichetele produselor pe care le punea în coş şi mânca la ore fixe, aproape obsesiv. "Mă pedepseam. De exemplu...credeam ca nu e în regulă dacă mănânc înghețată la un interval de timp. La început simțeam energie, eram foarte fericita ca nu ies din tiparele pe care mi le impuneam. La un moment dat se simțea oboselaa psihica. Eram stresată, irascibila când trebuia să mănânc, nu ma mai bucuram de un prânz cu prietenii", a declarat Cosmina.
Ce e de fapt fenomenul maxxing
La fel ca ea, tot mai mulți tineri din Generația Z sunt preocupați să devină cea mai bună versiune a lor. Fac sport până la epuizare, își calculează dietele la gram, își monitorizează somnul și își stabilesc liste nesfârșite de obiective. Totul, la superlativ. Este fenomenul numit maxxing, tot mai popular în online. "Există o presiune colectivă, pe de o parte, la nivel mare, care setează standardele, discursurile din social media, dar și la nivelul grupurilor mici, din viața de zi cu zi, la școală, la facultate. Tinerii care nu au, de la început, atât de multe resurse pentru a fi la nivelul cerut de așteptări și atunci trebuie să compenseze prin comportamente, activități, efort. Toate aceste lucruri pun o presiune foarte mare asupra lor", a declarat Dan Petre, sociolog.
Fenomenul maxxing este mai mult decât dorința de a fi mai bun. Este obsesia controlului, spun specialiştii. Într-o lume tot mai instabilă, tinerii încearcă să găsească aspecte pe care le pot controla. Aşa ajung corpul, alimentația, somnul sau performanța un fel de proiecte personale pe care le monitorizează și le optimizează constant. "Vedem în zona de cardio oameni care duc la extrem posibilitatea de a face acest efort, este o exagerare, nu duce la nimic bun. Nu se obţine nimic din aşa ceva", a declarat Stelian Sălăgeanu, antrenor. Alţii încearcă să îşi maximizeze timpul. Diana este artistă și, deși nu are un program de lucru fix, fiecare zi devine o cursă contra cronometru pentru a-și duce la bun sfârșit cât mai multe sarcini. Fiecare minut liber trebuie folosit cu sens.
"De dimineață, foarte devreme, de la 7 până la 12 este o zi, de la 12 până la 4 este altă zi, iar de la 4-5 până la 10 este ultima zi. Este o regulă a antreprenorilor, a oamenilor care fac business. Creierul are nevoie de dopamină. Pe măsură ce lucrurile s-au îmbunătățit, au apărut mai multe oportunități. Ne-am concentrat pe: "OK, cum pot să fac chestia asta și mai bună?" Sau: "Cum să fiu perfectă, pentru că altfel nu o să fiu fericită?"", a declarat Diana. Pe TikTok, conținutul despre acest fenomen a depășit 5,2 miliarde de vizualizări. Numai în luna august, tehnicile de looksmaxxing, adică îmbunătăţirea aspectului fizic, au generat aproape două milioane de căutări. Problema este că multe dintre ele sunt periculoase, iar, în goana după perfecțiune, unii adolescenți ajung să se automutileze. Şi nu doar aspectul fizic are de suferit.
"Fenomenul maxxing, prin noțiunea de schimbare fizionomică sau corporală dusă la extrem, intră sub egida patologiei. Tot ce înseamnă schimbări de acest tip generează depresie, anxietate și elemente de compulsie și distruge direct, nu îl face mai bun", a declarat Radu Leca, psiholog. Să avem grijă de noi, să facem sport, să mâncăm sănătos și să ne dorim să arătăm mai bine sunt lucruri firești. La fel și în cazul planurilor de viitor. Important este să nu transformăm toate acestea într-o competiție cu noi înșine. Pentru că progresul adevărat nu vine din presiunea de a fi perfecți, ci din consecvență, răbdare și obiective sănătoase. Într-o lume în care totul trebuie să fie mai rapid, mai eficient și mai bun, "maxxing" este mai degrabă un diagnostic al societăţii, spun specialiştii. În vara acestui an, termenul a fost folosit aproape 19 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Aşa a ajuns să fie desemnat şi cuvântul anului 2026.
