Video "N-avem empatie". Bucureștiul, printre orașele care stau cel mai prost la fericire. Ce arată clasamentul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ce înseamnă, de fapt, un oraș în care oamenii trăiesc bine, un loc care-i face fericiţi? Unul în care locuinţele au un preţ rezonabil în comparaţie cu puterea de cumpărare, transportul în comun funcționează, serviciile medicale sunt accesibile, există învăţământ superior de top. Un oraş în care respiri aer curat și în care nu îţi pierzi un sfert din viaţă în trafic. Într-un clasament internațional care analizează toate aceste aspecte, dar şi multe altele, Bucureștiul ocupă unul dintre locurile codaşe.
Bucureștiul este cel mai mare oraș și polul economic al României. O arăta el bine când îl compari cu celelalte municipii mari, dar de cum treci graniţa, imaginea capitalei României păleşte. I-am întrebat pe bucureşteni ce au să-i reproşeze oraşului lor.
"Traficul e la pământ. Transportul în comun e zero. Nici la sănătate. N-avem empatie. N-au salarii. Salariile sunt mizere la medici. Și la învățământul și ăsta. Sunt pe primul plan", au spus oamenii.
Capitala, pe locul 248 în clasament
Iar lista nemulţumirilor e prea lungă să o epuizăm într-o singură ştire. Bucureștiul se află pe locul 248 în clasament, fiind al patrulea cel mai slab clasat oraș și singura capitală europeană aflată atât de jos în ierarhie. La coada clasamentului au cântărit probleme precum calitatea aerului, accesul la serviciile de sănătate și felul în care sunt administrate serviciile publice.
Rezultatul obținut de București în clasamentul Happy City Index reflectă probleme pe care locuitorii le resimt de ani de zile.
"Chiriile foarte mari, și apartamentele din ce în ce mai scumpe. Traiul e foarte greu, trebuie să muncești din greu să ai salariul cât mai mare pentru antreprenori. Tot mai multe impozite. Am fost în februarie în Polonia, în Varsovia și chiar erau foarte fericiți oamenii, chiar am văzut o diferență". "Cred că lipsa de mișcare și lipsa de comunicare cu oamenii. Comunicarea, acum din păcate, are loc online și nu fizic și atunci, da, afectează", au afirmat oamenii.
Nu doar traficul sau costul vieții au tras Bucureștiul în jos. Raportul arată că orașul pierde puncte importante și la capitole precum mobilitatea urbană, mediul sau accesul la spațiile verzi.
Spațiile verzi, unul dintre marile minusuri ale Bucureștiului
Când vorbim de spații verzi în București, știm că orașul are sub 10 metri pătrați de spațiu verzi per locuitor, UE impune o normă de 26 de metri pătrați per locuitori și Organizația Mondială a Sănătății recomandă chiar 50 de metri pe cap de locuitori. De ce Bucureştiul printre ultimele în acest studiu? Și din cauza mobilității urbane. Dacă ne raportăm la alte orașe din studiu, Viena are peste 120 m2 de spații verzi.
În vârful clasamentului sunt orașe precum Copenhaga, Zürich sau Singapore, apreciate pentru infrastructura adaptată metropolei, transportul public eficient şi spațiile verzi îndestulătoare.
"Rareori societățile reușesc să țină pasul cu speranțele noastre. Lucrurile se mișcă mult mai greu atunci când le vezi de aproape. Barometrele astea sociologice fac abstracție de nevoile noastre imediate și sigur fac o poză în care nu ne place întotdeauna cum arătăm și vrem ca lucrurile să evolueze", a spus Antonio Amuza, sociolog.
Doar câteva orașe sunt mai slab clasate
Mai prost clasate decât Bucureștiul, sunt trei orașe de pe continentul nord american: doar în Dallas, în Nashville şi în metropola mexicană Guadalajara sunt oameni mai nefericiţi decât bucureştenii. În fine, pe ultimul loc în topul nefericirii, şi doar ca etalon, pentru că Ucraina e măcinată de război, e Kievul.
