Video Plajele de pe litoral care ar putea deveni istorie. Marea roade în fiecare zi din uscat

Peste 70 de hectare de plajă nouă a câştigat staţiunea Mamaia în urma înnisipării. Nisip amestecat cu scoici şi cochiliile melcilor a fost extrase din largul Mării Negre şi folosite pe plaje. Deşi turiştii au fost nemulţumiţi că nu mai simt nisipul fin sub tălpi, explicaţia este simplă.

Plajele de pe litoral care ar putea deveni istorie

Pentru largirea plajelor s-a folosit nisip extras de pe fundul marii cu ajutorul unor motopompe. 

Vezi și

În stațiunea Mamaia, spre exemplu, nisipul pompat de pe fundul mării este bogat în scoici. Explicația fenomenului este simplă. La vărsarea Dunării în Marea Neagră, curenții sunt foarte puternici, ceea ce înseamnă automat angrenarea unei cantități mari de sedimente de pe fundul mării, printre care și aceste scoici. Cu cât ne ducem către sudul litoralului, spre Vama Veche, curenții sunt mai slabi, solul marin devine mai tasat, iar nisipul este mai fin. Automat, sunt și mai putine scoici în nisipul pe care vor călca turiștii în sezonul estival.

Până acum 20 de ani, cele două tipuri de nisip erau vizibile cu ochiul liber pe plaje, mai ales în zona Mamaia. Granulele mai fine şi închise la culoare erau aduse din lacurile Situghiol, Techirghiol şi din Delta Dunării. Cele mai albe şi grunjoase erau, de fapt, cochilii mărunţite, aruncate de valuri pe ţărm. Acum predomină cel grosier, cu care au fost înnisipiate plajele, pentru a combate înaintarea mării, care înghite tot mai mult din uscat, an de an. 

Răzvan Mateescu, şeful departamentului de oceanografie: În prezent, înisipiările sunt calcute pe 50 de ani, iar în procesul de proiectare al lor a fost ţinut cont şi de acesată creştere a nivelului mării care, în zona noastră a Mării Negre, fiind o mare închisă, este o mare şi un ţărm fără maree, dar cu toate acestea, există o creştre de 2 mm pe an a nivelului mării. 

Andreea Filip, reporter Observator: În România, multe zone cu ieşire la Marea Neagră sunt la risc. Printre ele Mamaia, Vadu şi Sulina. Avem o mare şi un ţărm fără maree spun specialiştii. Cu toate acestea, există o creştere cu doi mm pe an a nivelului mării la care se adaugă o anumită subsidenţă a acestor spaţii litorale din cauza încărcării cu construcţii.

Adrian Bîlbă, doctor în științe: Deja au debutat cu aceste înnisipări şi vor continua pentru a putea izola de o eventuală inundaţie. 

Plajele de pe litoral se distrug în mod natural, din cauza curenţilor de ţărm, care urmează linia malului, dinspre Delta Dunării spre Vama Veche. În plus, în ultimii ani s-au înmulţit furtunile violente de pe mare, care stârnesc valuri puternice şi rod rapid plajele. În viitor, ca să le mai avem, autorităţile vor trebui să întreţină şi să înnisipeze constant plajele.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰