Video Ce conţin de fapt pungile cu pufuleţi. Rezultate îngrijorătoare la analizele de laborator
Mâncăm peste un milion de pungi de pufuleţi pe zi şi habar nu avem ce mâncăm. Şi eu m-am întrebat, ca mulţi părinţi, ce ar putea să conţină pufuleţii în afară de apă şi mălai? Uită-te pe etichetă şi o să ai o mare surpriză. Zahăr, foarte multă sare, aditivi şi grăsimi. Marea problemă este că la noi în ţară nu există legislaţia care să oblige producătorii să folosească aceste ingrediente cu măsură. Urmăreşti acum un nou episod din campania Ce ne puneţi în mâncare.
Istoria pufuleților începe în 1935, în Wisconsin, America, într-o fabrică de mâncare pentru animale. Un angajat a încercat să curețe râșnița cu porumb umed și au rezultat niște granule aerate care s-au dovedit chiar gustoase. De aici, totul e istorie. Istoria unui gust care a cucerit și peste 60 la sută dintre români. Mai exact, românii mănâncă 1 milion de pungi de pufuleți pe zi. Fără să se uite și la ce scrie pe pungă.
Pufuleți cu gust de porumb dulce. Ingrediente: mălai, ulei de palmier, dextroză, sare, arome, zahăr, colorant, curcuma, condimente. Și lista poate continua. Găsim în unii pufuleți și aditivi, și emulsii grase. Am vrut să știm ce se ascunde în spatele etichetei de pe punga cu pufuleți și ce înseamnă aceste ingrediente. Să le luăm pe rând.
Ce conțin de fapt pufuleții
„Dextroza este un zahăr, este glucoză, trebuie să ne uităm însă că pe lângă dextroză, în respectivele produse mai avem și zahăr, zaharoză, noi ne așteptăm să mâncăm mălai și mâncăm zahăr”, a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Apoi, sunt grăsimile, specificate și ele pe etichetă.
„La 3 din 4 probe originea grăsimii este palmierul, este un ulei de palmier, este un ulei cu acizi grași saturați foarte mulți, foarte nesănătos. Facem un test simplu pe care îl putem face și acasă: punem un produs într-o hârtie mai poroasă și apăsăm, să vedem dacă rămân urme de ulei. Se vede uleiul. Aproape 30 la sută ulei”, a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Am făcut același test simplu și cu o pungă de chipsuri.
"La chipsuri, într-adevăr, ne așteptăm la un conținut de grăsime mai mare, dar nu ne așteptăm chiar la 35 la sută grăsime. Gândiți-vă că smântâna grasă pe care o consumăm de obicei are 20 la sută grăsime, iar chipsurile au aproape 35", mai spune directorul ICA.
Cam cât două cubulețe de unt. Sau o felie de telemea grasă. Atâta grăsime e într-o pungă de pufuleți sau una de chipsuri. Și nu în ultimul rând, sare. Foarte multă sare.
„Pufuleții conțin și o cantitate de sare între 1,5 și aproape 2, iar faptul că unii dintre pufuleții aduși au deja un început de oxidare, avem un indice de peroxid la una dintre probe de 6,55, nu mai putem recomanda pufuleții nimănui”, a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Cât de periculoși sunt pufuleții pentru copii
Mai ales copiilor mici, care nu au voie mai mult de 1 g de sare pe zi. O cantitate care e, uneori, și de două ori mai mare, într-o singură pungă de pufuleți. Toate acestea, sarea, grăsimile, zahărul, aditivii, devin un cocktail extrem de periculos pentru sănătatea oamenilor.
„Așa cum sunt denumite popular, aceste grăsimi sunt cele rele, cele nesănătoase, care, în cantități mari, au impact asupra vaselor de sânge, asupra procesului aterosclerotic, de acea depunere de grăsime pe interiorul vaselor de sânge. Contează mult cantitatea și frecvența. Dacă ești un consumator înrăit și mai adaugi și alte surse de acizi grași saturați, acest aport excesiv poate să își pună amprenta, în special la adulți, pentru că atunci începe procesul aterosclerotic. Plus de asta, orice grăsime adăugată la preparat, la un produs, îi crește valoarea calorică substanțial. Au 9 kilocalorii pe gram. Aici intervine pericolul și la adulți și la copii, faptul că ai impresia că mănânci un produs light”, a declarat Șerban Damian, nutriționist.
Problema este că în România nu există nicio legislație care să oblige producătorii de pufuleți sau de orice fel de gustări de tip covrigei, sărățele sau chipsuri să respecte o anumită limită privind cantitatea de ingrediente.
„Nu există un standard și, chiar dacă ar exista, standardele de produs nu sunt obligatorii. Fiecare firmă își implementează standardul de firmă, în funcție de ce își dorește să producă”, a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Obligați să respecte legea
Un lucru confirmat și de Autoritatea care reglementează siguranța alimentelor în România. „Pentru produsul pufuleți, legislația din domeniul alimentelor nu prevede limite maxime admise pentru conținutul de grăsime, ulei de palmier, acizi saturați sau sare.”
În schimb, producătorii sunt obligați să respecte legislația europeană care spune că pe etichetă trebuie scrise clar valorile nutriționale.
Există însă un ordin al Ministerului Sănătății care prezintă o listă cu alimente nerecomandate copiilor. Mai precis, cele cu un conținut mare de grăsimi saturate și sare în exces. Exact ca în cazul pufuleților. Însă, atenție, ordinul ministerului e doar o recomandare, nu îi poate obliga cu nimic pe producători.
În aceste condiții e evident că avem de-a face cu un vid legislativ. Și că, din păcate, producătorii sunt liberi să funcționeze după propriile reguli. Iar consumatorul e victimă sigură, fără să știe la ce risc se expune. Singura soluție este ca autoritățile în domeniu să ia urgent măsuri și să impună limite maxime. În felul acesta, producătorii vor fi obligați să respecte o lege clară, iar noi nu vom avea niciun motiv să îi întrebăm: „Ce ne puneți în mâncare?”
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
