Video Emil Constantinescu, exclusiv Observator: Este revoltat de propunerea ca Institutul Levantului să fie închis
Emil Constantinescu se implică în controversa tăierilor bugetare la instituţiile de stat. Fostul preşedinte este nemulţumit că Institutul Levantului, creaţia sa de suflet, se alfă pe lista celor propuse pentru desfiinţare. Şi ameninţă să dea în judecată USR, partidul care a venit cu ideea. Însă coaliţia de guvernare este decisă să taie în carne vie. Pe lângă institutele cu directori plătiţi mai bine ca miniştrii, vor să desfiinţeze ori să comaseze şi alte agenţii sau companii de stat.
La 85 de ani, fostul preşedinte a renunţat la discreţia care l-a caracterizat de la terminarea mandatului. Miza - Institutul Levantului, creat în 2017 la insistenţele sale şi propus acum pentru desfiinţare, în cursa reducerilor bugetare.
"De opt ani de zile, încă de la înfiinţarea institutului, o formaţiune politiciă, USR-ul, a atacat violent Institutul ca un programn politic", spune Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României
"Sunt câteva din instituţiile pentru care USR a avut de-a lungul timpului inclusiv iniţiative legislative de desfiinţare. Discutăm despre Institutul pentru Studierea Ştiinţelor Levantului", spune Ştefan Pălărie, senator USR.
"Vom lua atitudine în plan juridic, printr-o plângere penală şi pentru despăgubiri pentru compromat, pentru această acţiune de hărţuire a personalului şi în acelaşi timp de instigare la ură împotriva institutului", spune Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României.
Nu este pentru prima dată când Institutul Levantului este acuzat că funcţionează doar ca un pretext pentru sinecuri. În sediul ultracentral, de lângă Arcul de Triumf, cei 27 de angajaţi lucrează la misiunea principală a instituţiei: diplomaţia culturală.
"Institutul are un public academic, un public înalt, pentru că aceasta este zona de expertiză. Noi nu ne putem adresa publicului larg", spune Cătălin-Ştefan Popa, director interimar Institutul Levantului.
Pentru munca sa, directorul primeşte un salariu brut lunar de 12.714 lei. Iar bugetul anual se ridică la puţin peste 2 milioane de lei.
Echipa Observator a bătul şi la uşa altor institute
Într-o clădire din Sectorul 3 al Capitalei funcţionează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti. Am vrut să vedem activitatea, dar am găsit lacăt pe poartă. Ce îi ţine ocupaţi pe angajaţii de aici? Ţin la curent industria textilă şi de pielărie cu noile inovaţii din domeniu. Anul trecut, membrii comitetului director s-au întâlnit de 13 ori, ocazii în care s-au făcut "observaţii şi propuneri". Directorul general câştigă lunar, cu tot cu sporuri, inclusiv unul de confidenţialitate, peste 22 de mii de lei brut.
Alt institut al cărui nume stârneşte curiozitate este cel al Cercetării şi Dezvoltării Pajiştilor, din Braşov. Greu îi e şi directorului să explice...
Reporter: Cu ce se ocupă concret?
Adrian Blaj, director Institutul de Cercetare pentru Pajişti: Nu ştiu. Este oarecum o întrebare destul de grea. Se ocupă cu gestionarea din punct de vedere ştiinţific şi tehnic al fondului pastoral al acestei ţări.
Pentru serviciile sale, directorul institutului câştigă peste 13 mii de lei brut pe lună. Ministerul Finanţelor face şi el curăţenie de toamnă şi în instituţiile aflate în propria ogradă.
Rolul instituţiei este de a oferi, pentru liniştea sufletească a companiilor mici şi mijlocii, garanţii la credite deja garantate de stat. Fondul are şapte membri în Consiliul de Supraveghere şi trei directori care primesc lunar între 25 şi 26 de mii de lei.
Şi Ministerul Economiei are tăieri în plan
Pe listă, Mamaia S.A., o companie de stat de la malul mării, cu trei angajaţi şi un Consiliu de Administraţie format din patru persoane. Instituţia are în grijă o vilă, mai multe hale, parcări şi... şezlonguri închiritate pe mai mulți ani unor firme private.
"Nu de asta trebuie să se ocupe statul român. Unele dintre ele poate că merită, şi sunt în analiză, să le fie vândute ce mai au pe acolo şi să se desfiinţeze dacă asta e situaţia", spune Radu Miruţă, ministrul Economiei.
Un caz aparte este Romfilatelia, care a ţinut de Poşta Română
Transformată în companie de sine stătătoare, dar, în continuare, cu Poşta acţionar majoritar. Cooperarea dintre societăţi a fost cel puţin bizară.
Poşta comanda timbre de la Romfilatelia, care se ocupa însă doar de partea de design. Timbrele erau confecţionate apoi tot de angajaţii poştei. La final de 2024, Romfilatelia avea zero lei profit, dar şi pierderi de milioane. Acum, Ministerul Economiei vrea compania înapoi la Poşta Română, ca să pună capăt ping pongului dintre cele două societăţi.
"Dacă ne uităm în ultimii 35 de ani, situaţia acestor companii în multe dintre cazuri a fost de la profit la reducerea profitului, la pierdere, la insolvenţă şi unele dintre ele la faliment. Trebuie să oprim derdeluşul ăsta, să frânăm modul în care se alunecă în acel punct şi să urcăm", spune Radu Miruţă.
"Cea mai importantă problemă este, de fapt, ceea ce fac aceşti oameni, pentru că dacă faci performanţă, dacă o companie este administrată foarte bine, este normal ca oamenii care au merite importante în acest proces să aibă câştiguri bune", spune Ilie Bolojan.
Şi cancelaria premierului se uită în lista de instituţii subordonate pentru optimizări. Este luată în calcul comasarea Agenţiei pentru Egalitate de Şanse cu Agenţia Împotriva Traficului de Persoane, acum în subordinea Ministerului de Interne. Reprezentanţii instituţiei s-au încurcat când li s-a cerut un punct de vedere.
"Nu sunt în măsură să ştiu, să vă ofer alte informaţii. Suntem prinşi în diverse activităţi, vă rog să înţelegeţi acest lucru. Legat de comasare, vă rog să adresaţi această solicitare în primul rând Ministerului Muncii şi în al doilea rând Ministerului Afacerilor Interne", spune Cristina Stepanescu, director Agenţia Împotriva Traficului de Persoane.
Ministerul de Interne a confirmat însă că proiectul comasării este în discuţie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
