Video EXCLUSIV. De la cămătarul de cartier la escrocul digital. Cum s-au schimbat metodele infractorilor din România

• De la cămătărie la fraudele din online
• Hoții folosesc identități false și inteligență artificială
• De ce sunt atât de greu de prins escrocii

În liniştea unei celule de la penitenciarul Mioveni, Gabriel citeşte. Citeşte şi se căieşte.

"Vă daţi seama că na, regretăm", a spus Gabriel Crăciun, condamnat pentru cămătărie.

Gabriel Crăciun a fost condamnat la 2 ani şi jumătate pentru cămătărie. Pentru cămătărie simplă, spune el. Adică nu a strâns cu uşa, nu a bătut pe nimeni. A cerut, e drept,dobândă la banii daţi cu împrumut, dar a cerut cu vorba bună. Ca dovadă, din cei 84 de clienţi fideli ai săi, nimeni n-a făcut vreo plângere.

"Pe multă lume i-am şi ajutat, nu le-am luat dobândă. Şi nu mă aşteptam. V-am spus că nu mă lua dacă nu aveam telefonul interceptat", a explicat Gabriel.

Totuşi, cineva trebuie să fi fost deranjat de ceva şi l-a turnat. L-au luat de acasă mascaţii şi iată unde a ajuns. Gabriel mai are de ispăşit 5 luni din pedeapsă. Dar, pentru bună purtare, ar putea pleca acasă chiar săptămâna viitoare.

Reporter: Veţi mai da bani cu împrumut?

Gabriel Crăciun: Nu. Numai

Reporter: V-a ajuns?

Gabriel Crăciun: Da.

Reporter: Dar dacă lumea vine şi vă cere. Ce faceţi?

Gabriel Crăciun: Nu mai, nu mai.... Dacă am şi pot să ajut pe cineva fără dobândă.

De la cămătărie la fraudele din online

Şi aşa, genul acesta de băieţi răi deghizaţi în băieţi buni ar putea deveni istorie. Cămătarul pare să fie o specie pe cale de dispariţie. Metodele prin care furi bani din buzunarul oamenilor s-au schimbat radical.

Apel telefonic: "Alo! Bună ziua! Sunt Bogdan Ghebaur de la Poliţie. Pe numele dumneavoastră a fost accesat un credit în mod fraudulos:"

Povestea e cât se poate de reală, şi au trăit-o mii de români. Şi personajul e real. Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al Poliţiei Române. Doar că nu el era la telefon.

"Se recomandau ca fiind eu. Îmi era clonat numărul de telefon care era afişat pe site, după care determinau victima să depună banii respectivi", a afirmat Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al Poliției Române.

Până într-o zi când chiar Bogdan Ghebaur a primit acest apel.

Tehnica era următoarea - pretinsul poliţist te avertiza că cineva a făcut un credit în numele tău. Şi, pentru a putea să te scoată din necaz, îţi cerea datele bancare.

Azi, nu se mai fură portofele în autobuze ori piețe. Hoţii operează în online. Fură identități, clonează numere de telefon, copiază site-uri și construiesc povești atât de credibile încât chiar și oamenii foarte atenți ajung victime. Cu un singur click îţi golesc cardul. Alinas-a trezit fără niciun ban anul trecut, de Crăciun. Totul a pornit de la un SMS, aparent banal.

"DPD livrarea coletului nu a fost posibilă. Adresa furnizată este greşită. Vă rugăm să actualizaţi adresa pentru a finaliza livrarea. Urmată de un link. Apoi, am intrat pe site-ul respectiv şi de aici lucrurile au degenerat", a explicat o victimă.

Nici măcar după ce a anunţat banca, tranzacțiile nu au mai putut fi oprite.

"Este extrem de frustrant să te uiţi pe aplicaţi de mobile banking şi să vezi cum banii îţi zboară din cont de sub ochii tăi. Suma este de peste 10 mii de euro", a spus Alina, victimă.

Alina e doar o mică parte dintr-un fenomen care începe să scape de sub control.

În România, la fiecare oră, cel puţin 3 oameni devin victime ale hoţilor de buzunar din online. Asta spun cifrele oficiale. Dar, în realitate e şi mai grav. Pentru că foarte mulţi dintre oameni nu depun plângere. Aşa că, informaţia corectă ar fi - la fiecare oră, 14 români devin victime ale hoţilor de buzunar din online. Nu contează de unde eşti, ce studii ai sau unde lucrezi. Printre victime sunt şi studenţi, IT-işti, avocaţi şi persoane publice.

Acum câteva luni, actriţa Adriana Trandafir a fost prădată de 2 mii de euro de nişte hakeri care i-au clonat cardul şi i-au tocat banii.

Bogdan Ghebaur: Victima poate fi oricare dintre noi pentru că metodele sunt atât de diversificate.

Reporter: E un fenomen care scapă de sub control?

Bogdan Ghebaur: Este un fenomen care cel mai bine poate fi prevenit decât combătut.

Hoții folosesc identități false și inteligență artificială

Hoţii îşi construiesc identități false, clonează site-uri oficiale și folosesc inclusiv inteligența artificială pentru a copia chipul și vocea unor persoane reale. Așa a ajuns Eli să creadă că a primit oferta vieții ei.

"Am fost abordată pe o reţea profesională.Sunt persoana potrivită pentru a deveni reprezentantul unui ONG global pe teme de educaţie", a spus Eli.

Totul părea autentic. Site-ul exista. La fel şi organizația, şi persoanele din conducere. Nimic nu ridica suspiciuni. Escrocii au modificat doar o literă din adresa de e-mail.

"Uite are cod de bare şi pe spate şi dacă o scanez pe asta mă duce al ăstora. România, permis card, membership. Ei au realizat toate inserţiile astea. Era falsul perfect", a explicat Eli.

Pagubă totală - aproape 12 mii de euro. Atât i s-a cerut să plătească pentru ca să poată înfiinţa sucursala acelui ONG, în România. Şi-a dat toate economiile, s-a împrumutat şi de la un prieten.

"Aici a început să se strice povestea. Au cerut peste 40 de mii de euro într-un cont în cripto dacă pot să îi trimit în Dubai. Pentru delegaţie. Trebuie să achit eu avionul şi delegaţia care vine în România să începeţi treaba, să găsiţi un sediu să te ocupi tu de toate şi am zis: "Sorry, nu mai merg mai departe".", a mărturisit Eli.

La nivel mondial, fraudele din online sunt estimate, anual, la peste 1 trilion de dolari. Doar 4% dintre cei înșelați își mai recuperează banii. Asta şi pentru că hoţii sunt greu de prins.

"Problema în aceste situaţii este că fraudele le comit din altă ţară la noi.  Adică ele nu se petrec pe teritoriul ţării noastre neapărat. Cel puţin cele care au amploare foarte mare. Sunt adevărate call-center-uri foarte bine organizate", a spus Bogdan Ghebaur.

De ce sunt atât de greu de prins escrocii

În online, hoții au nevoie doar de câteva minute ca să câştige încrederea unei victime. Timp în care, golesc şi contul. Când oamenii își dau seama că au fost înșelați, e deja târziu. Iar recuperarea banilor devine aproape imposibilă. Eli aşteaptă asta de aproape 3 ani.

"În România sunt depăşiţi şi de numărul de cazuri. Sunt multe scamuri pentru toate palierele care se întâmplă. Dar nu văd să face ceva real să îi prindă. Birocraţie, lipsă de personal, reticenţă", a afirmat Eli.

"Eu mi-am învăţat lecţia şi pe viitor cu siguranţă voi fi mult mai alertă la astfel de situaţii. Sper să fie cât mai puţine viitoare astfel de victime", a spus Alina, victimă.

"Mă simţeam ca într-o plasă, captivă, confuză şi nu eram eu. Fiecare se simte ruşinată de poveste şi nu vrea să o spună prea uşor altora, chiar dacă au trecut prin asta. Nu m-am gândit nicio clipă. În primul rând a fost efectul psihologic de supărare pe mine însămi că mi s-a întâmplat mie asta, că am putut păţi asta", a afirmat Eli, victimă.

Pentru unii, pierderea se măsoară în bani transferaţi într-un cont necunoscut. Pentru alţii, în ani de datorii şi presiuni. Dar în spatele fiecărei poveşti rămâne aceeaşi lecţie: atunci când cineva promite o soluţie prea simplă pentru o problemă complicată, preţul ascuns poate fi mult mai mare decât pare.