Video Instituţia considerată vinovată de haosul de la alegerile din 2024, buget uriaş şi sute de angajaţi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Alegerile ne costă mult chiar și atunci când nu mergem la urne. Autoritatea Electorală Permanentă are sute de angajați, zeci de sedii și un buget de sute de milioane de lei. Chiar președintele instituției o descrie drept citez, "o risipă extraordinară de fonduri publice". Unde se duc banii şi cât ne costă anual acest mamut instituţional aflaţi dintr-un nou episod al Campaniei "Legea Banilor".
Financiar si administrativ procesul electoral din România nu se termina niciodata. Intre tururile de scrutin exista o institutie, Autoritatea Electorala Permanent care, precum ii spune si numele exista si supravegheaza un proces chiar si atunci cand el nu are loc. Rezultatul este un colos administrativ. "O risipă extraordinară de fonduri publice. Am găsit o structură stufoasă, nejustificată, în teritoriul fără niciun criteriu obiectiv de stabilire a numărului de angajaţi", a declarat Adrian Ţuţuianu, preşedintele AEP. Autoritatea Electorală Permanentă are 350 de angajaţi şi 42 de sucursale. Una pentru fiecate judet. În 2026, an fără procese electorale majore, instituției i-au fost alocate 61 de milioane de euro. Mare parte din acesti bani se duc spre partidele parlamentare sub forma subvenţiei acordate prin lege iar 11 milioane de euro raman in AEP pentru plata angajaților .
Cum se cheltuie banii
"Astăzi raportul este o funcţie de conducere la 4 angajaţi. Vreau ca structurile teritoriale să aibă fiecare potrivit atribuţiilor efective 3-4 angajaţi, astăzi sunt între 2 şi 10 angajaţi, fără niciun criteriu. AEP-ul avea într-o vreme aici 500 de litri de mbustibil pentru o maşină, pe lună. Am redus la 100", a declarat Adrian Ţuţuianu, preşedintele AEP. În prima jumătate a anului, 390.000 de lei au fost cheltuiţi pentru chiriile şi plata utilităţilor la sediile pe care le are AEP la nivel naţional, fără a fi incluse şi cele două sedii din Bucureşti. Peste 220.000 de lei costă lunar numai închirierea celor două sedii pe care Autoritatea Electorală Permanentă le are în Centrul Vechi al Capitalei.Astfel, din ianuarie şi până în iunie şi până în luna iunie costul a ajuns la 1.300.000 de lei. Bani care ajuns la o altă instituţie a statului: RAAPPS.
"Este mult mai eficient să închiriezi niște spații de birouri, nu de la RAAPPS, și de la o companie privată. Pur și simplu să te duci să plătești la preț de piață pentru spațiile de care ai nevoie și pe care le folosești, pentru că la stat întreținerea clădirilor devine foarte costisitoare și devine ineficientă foarte repede", a declarat Christian Năsulea, profesor de economie. "Nu este vorba doar de finanțare, dar este vorba și de riscurile foarte mari care există. Mai ales că tensiunea politică a crescut enorm de mult și presiunile au crescut foarte mult", a declarat Cristian Pîrvulescu, politolog. Cât de mult - a văzut o lume întreagă acum 2 ani. "Autoritatea Electorală Permanentă are și obligația de a verifica donațiile și finanțărele publice ale partidelor politice. Avem o mare problemă cu Autoritatea Electorală Permanentă în 2024. Curtea Constituțională a anulat alegerile pentru că Autoritatea Electorală Permanent că nu a sesizat Curtea în legătură cu faptul că unul dintre candidați a declarat zero bani cheltuiele electorale. Ori nu se poate zero bani cheltuiele electorate. Legea preciza foarte clar, orice voluntariat este transformat în bani", a declarat Cristian Pîrvulescu, politolog.
"Chiar cred că este un eșec instituțional ce s-a întâmplat legat de candidatura sau, mă rog, de campania lui Călin Georgescu, şi în general cum s-a gestionat această situație după. Faptul că totuşi la doi ani după scrutin nu avem o evidenţă a ceea ce a făcut Autoritatea Electorală Centrală Permanentă cred că este din din păcate un aspect negativ", a declarat Septimius Pârvu, Expert Forum. Și atunci, cum poate deveni AEP câinele de pază al clasei politice? "Și întrebarea este: Bun, dai oameni afară, că e ușor să-i dai afară, sau, mă rog, unii mai contestă şi prin instanță și așa mai departe. Însă, cu cine să faci treaba la urma urmei?", a declarat Septimius Pârvu, Expert Forum. Răspunsuri vin de la alte state din Vest, care au împărțit totul între mai multe structuri.
Cei mai mulți bani, peste 11 milioane de euro doar anul acesta, merg către Software Imagination & Vision
În Spania, echivalentul AEP are un sediu central în Madrid şi doar 13 membri, care sunt magistrati de la Tribunalul Suprem sau profesori de drept. Când sunt alegeri sunt activate sucursale teritoriale secundare, care au câte 5 membri şi care funcţionează cel mult 3 luni după alegeri. În Franța şi în Italia, alegerile sunt organizate de Ministerul de Interne împreună cu primăriile. Şi tot în Italia o comisie separată verifică modul în care cheltuie banii. În România, Autoritatea Electorală Permanentă gestionează şi unul dintre cele mai importante sisteme informatice din procesul electoral, extrem de vulnerabil în faţa atacurilor cibernetice. "Este obligatoriu să te asiguri de capacitatea de protecție a datelor și de restaurarea sistemului într-o formă inițială, de dinainte de atac. Nici o companie nu poate fi protejată astăzi 100%. Oricât ai investi", a declarat Dan Cîmpean, director DNSC.
"Gândiţi-vă ce ar însemna să pice sistemul informatic registrul electoral şi toate sistemele fix în ziua alegerilor. Ce ar putea să genereze un asemenea eveniment. Nu poţi exclude niciodată riscul", a declarat Adrian Ţuţuianu, preşedintele AEP. Un risc pe care Autoritatea Electorală Permanentă îl gestionează astăzi prin contracte de milioane de euro, cu firme de IT. Cei mai mulți bani, peste 11 milioane de euro doar anul acesta, merg către Software Imagination & Vision. O firmă infiinţată în 2019 şi administrată de Alexandru Rădăşanu, un cunoscut antreprenor român, același care a înființat și SIVECO România, împreună cu soţia sa: Irina Socol, condamnată la doi ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie în dosarul Microsoft. Alexandru Rădăşanu nu a putut fi contacta ca să ofere un punct de vedere. AEP a plătit inclusiv persoane fizice autorizate.
Din martie 2024, Geamalinga Vanghele prestează pentru AEP servicii de reparare şi întreţinere a calculatoarelor. În total, din cele şase contracte încheiate cu instituţia, a încasat 72.000 de euro. "Colaborarea a început în momentul în care ei au început să împrăştie oferte către instituţii sau privaţi. Dânşilor le-a convenit oferta mea. Suport IT. Suportul IT nu include neapărat reparaţia calculatoarelor. Include mai multe chestii, printre care ajutarea user-ilor, configurarea calculatoarelor, etc. Tot ce înseamnă, partea de suport IT", a declarat Geamalinga Vanghele, contractor AEP. Mai sunt doi ani până la următorele alegeri, când vom pune ștampila pe viitorii primari și parlamentari.
Reporter senior la Observator Antena 1, specializat în economie, cu peste 10 ani de experiență în presă. Urmărește și explică subiecte legate de prețuri, inflație, energie, carburanți, retail, rate, asigurări și deciziile BNR. ➜
