Video Maria Rohnean, despre campania Observator "Sănătatea, cu garda jos": Vreau să arăt exact cum muncesc medicii

Prezentator: Practic, ai fost acolo, în prima linie, și ai văzut oamenii care ajung cu infarct. Ce le-ai spune acum celor care se uită la noi?

Maria Rohnean: Să fie atenți la stilul lor de viață. De ani de zile, de peste 20 de ani, România este pe primele locuri la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare. Să aibă grijă de stilul lor de viață poate fi salvator. Adică marea frustrare a medicilor cu care am stat de vorbă este că 40% dintre pacienții care vin la spital cu infarct au mai avut un infarct acum 2, 3, 4 ani. Nu doar că nu au respectat indicaţiile, ci au revenit la stilul lor de viață dinainte.

Prezentator: Și tratamentul? De ce să mai ia tratament dacă se simt bine?

Maria Rohnean: Din când în când își aminteau să își mai ia pastilele.

Prezentator: Hai să vorbim și de proximitate, de faptul că nu prea sunt centre medicale în anumite zone, că sunt sute de kilometri care trebuie parcurși într-un timp extrem de scurt, vorbim de minute câteodată. E și asta o problemă.

Maria Rohnean: Din păcate, am stat 8-10 ore în gardă cu ei (n. red. – cu medicii). Primiseră un telefon că vine o ambulanță de la câteva sute de kilometri depărtare cu un caz de infarct. N-a mai ajuns, s-a stins pe drum. Este un caz tulburător, dar se întâmplă aproape în fiecare gardă. Ei îi salvează pe cei care ajung în timp util. Nu pot pe toți. Și imaginați-vă că Bucureștiul acoperă jumătate din zona de sud și sud-est a României. Adică vin pacienți inclusiv din Buzău, într-o gardă de STEMI, așa cum îi spun ei.

Prezentator: Am început discuția cu ceea ce puteți face, ceva ce putem face fiecare dintre noi pentru sănătatea noastră, pentru că până la urmă cred că asta este soluția salvatoare. Știi că ne uitam împreună acum să vedem dacă la Turnu Severin, acolo unde acum 10 ani tatăl meu a făcut un infarct, acum cineva ar fi putut să-l ajute. Nu. Nici acum nimeni nu poate să-l ajute acolo. A trebuit să meargă cu ambulanța 220 de kilometri până în Timișoara. Câte centre avem de fapt în acest moment şi câți cardiologi? Unde e problema? La centre sau la numărul de medici?

Maria Rohnean: N-ar fi problema la centre, pentru că să zicem că mai găsim niște bani să luăm un aparat, nu este nici măcar foarte scump, dar nu sunt cardiologi. În Buzău este unul singur. Ba chiar câți erau acum 10 ani, nu mai sunt nici măcar jumătate. Pentru că au plecat, pentru că nu au resurse, pentru că problemele sistemului sunt așa cum sunt.

Prezentator: Ce spun medicii? Adică e specializarea pe care nu și-o mai doresc mulți? [...] Care e părerea lor?

Maria Rohnean: Este o specializare foarte grea. Într-adevăr, doar elita ajunge acolo sus. Și cei care fac asta din pasiune. Chiar am găsit o rezidentă de 30 de ani, era peste tot și voia să rămână în țară, dar e prea puțin. Pleacă pentru condiții mai bune, pentru finanțare adecvată, pentru aparatură. O să merg săptămâna viitoare într-o gardă de AVC, unde lucrurile stau și mai rău. Noaptea, de exemplu, nu este nimeni care poate să-i salveze pe oameni și acolo fereastra este doar de o oră. […] De asta este importantă măcar prevenția, că noi trebuie să avem grijă de noi. Dacă ajungem într-un centru, depinde de noroc.

Prezentator: Cum reziști tu?

Maria Rohnean: Vreau să arăt oamenilor ce se întâmplă dincolo. Pentru că sunt foarte mulți care judecă: "Nu vin medicii la timp, nu mă bagă în seamă". Vreau să le arăt exact cum muncesc medicii. Un pic să-i înțeleagă mai bine.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage