INFOGRAFIE Pârjoaia pe Dunăre. Cum a ajuns România să dinamiteze fluviul pentru a ţine "în viaţă" Cernavodă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
MApN a dinamitat astăzi stânca Pârjoaia, din dreptul braţului Bala al Dunării, pentru a modifica cursul şi a "ţine în viaţă" centrala nucleară de la Cernavodă. Seceta care a dus la scăderea drastică a debitului Dunării pune în pericol securitatea energetică a României, astfel că autoritățile au fost nevoite să apeleze la măsuri extreme.
Armata Română a dinamitat astăzi, după ce ieri nu a reuşit să o facă cu brio, stânca Pârjoaia de pe Dunăre. Măsura a fost luată pentru a putea devia cursul Dunării către Centrala Nucleară de la Cernavodă, care funcționează în prezent oricum la jumătate din capacitate după oprirea controlată a Reactorului 1. Pentru a ţine pornit Reactorul 2 al Centralei este nevoie de apă care să asigure procesul de răcire, iar debitul foarte scăzut al fluviului reprezintă o mare problemă.
Cum au ajuns autoritățile la decizia de a dinamita Dunărea?
- seceta a redus drastic debitul Dunării la intrarea în ţară
- centrala nucleară are nevoie de apă pentru răcire
- autoritățile au intervenit de urgenţă pe Braţul Bala
- după dinamitarea stâncii, urmează scufundarea unor barje pline cu pietre
Pârjoaia pe Dunăre. Cum a ajuns România să dinamiteze fluviul pentru a ţine "în viaţă" Cernavodă
Braţul Bala vs. Cernavodă
Dunărea se desparte în acea zonă în mai multe braţe. În dreptul braţului Bala, o parte din cursul apei merge către acesta, iar restul continuă pe braţul principal către Cernavodă.
În mod normal, acest echilibru nu creează probleme. Însă atunci când debitul total al Dunării este foarte scăzut, fiecare metru cub de apă contează.
Pârjoaia pe Dunăre. Cum a ajuns România să dinamiteze fluviul pentru a ţine "în viaţă" Cernavodă
Ce problemă a apărut
- Din cauza nivelului foarte scăzut al apei s-a ajuns la următoarea situaţie:
- prea multă apă continua să intre pe Braţul Bala
- pe braţul principal nu mai ajungea suficientă apă
- debitul către Cernavodă a scăzut periculos de mult, punând astfel sub semnul întrebării funcţionarea reactoarelor nucleare
În zona Bala există un prag de rocă care influențează modul în care apa se distribuie între cele două braţe.
-
Românul a cărui invenție a fost folosită de FBI. Cum a revoluționat Gheorghe Popa criminalistica
-
Afacerea cu care Cătălin a cucerit întreaga lume. Din Popești Leordeni, în Dubai și Roland Garros
-
Şi-au luat apartamente în My Residence, le-au plătit, dar nu sunt proprietari. "Să nu mai fie creduli ca...
Practic, acesta împiedica redirecționarea unei cantităţi mai mari de apă spre braţul principal.
Pârjoaia pe Dunăre. Cum a ajuns România să dinamiteze fluviul pentru a ţine "în viaţă" Cernavodă
Decizia de urgenţă
După reducerea debitului Dunării şi înjumătățirea producției de la Cernavodă prin oprirea controlată a Reactorului 1, autoritățile au decis o intervenţie de urgenţă în zona Braţului Bala.
Planul
- îndepărtarea unui prag de stâncă - Pârjoaia
- redirecționarea unei cantităţi mai mari de apă spre braţul principal al Dunării
- creșterea debitului care ajunge la Cernavodă
Intervenţia
- Prima încercare de duminică, 2 august - eşuată
Armata a folosit aproximativ 30 kilograme de explozibil
Stânga nu s-a desprins în urma exploziei controlate
- A doua încercare de luni, 3 august - reuşită
De această dată, militarii au folosit 150 kilograme de explozobil
Autoritățile au anunţat că intervenţia a fost reuşită şi că au reuşit să modifice configuraţia zonei
Pârjoaia pe Dunăre. Cum a ajuns România să dinamiteze fluviul pentru a ţine "în viaţă" Cernavodă
Ce spune Radu Miruţă, ministrul Apărării
"(...) exista un proiect şi la Ministerul Transporturilor pe care l-am găsit blocat de ani de zile fără ca el să fie pus în aplicare. O zi de funcţionare suplimentară a centralei de la Cernavodă este de vreo trei ori mai eficientă financiar decât costurile acestei operaţiuni" - Radu Miruţă.
Pârjoaia pe Dunăre. Cum a ajuns România să dinamiteze fluviul pentru a ţine "în viaţă" Cernavodă
