Video "Laptele vegetal", analizat în laborator: plin de zahăr şi cu zero proteine
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ce faci când vrei să bei o cafea cu lapte, dar să nu fie cu lapte? Adaugi soia, migdale, cocos ori mazăre. Noi îi spunem lapte vegetal, dar de fapt se numeşte băutură vegetală. Şi este un mare trend global. În principiu, pentru că foarte mulţi oameni au adoptat un stil de viaţă vegan şi o alimentaţie pe măsură. Dar este, într-adevăr, mai sănătos aşa-zisul lapte vegetal? Analizele de laborator au arătat fără dubiu, foarte mult zahăr şi zero proteine. Facem topul celor mai bune sau mai puţin bune băuturi vegetale într-un nou episod "Ce ne puneţi în mâncare".
"Ovăz sau mazare? Ovaz! Un flat cu lapte de mazăre. Mai aveţi şi altfel? Ovăz".
Ovăz, cocos, mazare, soia, migdale sau orez. Sunt preferatele celor care vor să bea o cafea cu lapte, dar să nu folosească lapte. Uneori, din motive de sănătate, alergii sau intoleranţă la lactoză. Alteori, pentru că oamenii ţin post. Ori, pur şi simplu, pentru că vor ceva mai bun şi mai hrănitor. Oare aşa e?
Am cumpărat mai multe produse din categoria "băuturi vegetale" ca să vedem cât e mit, şi cât realitate.
De fapt, am pus faţă în faţă laptele natural cu cel creat după chipul şi asemănarea lui. Primele analize ne-au arătat conţinutul de zahăr, cel care poate scoate, de fapt, orice produs, de pe lista celor sănătoase pentru organism.
Băuturile vegetale care pică testul zahărului
"Laptele de soia vine cu 5,41 la sută zaharuri. Marea majoritate este zaharoză, deci este zahăr curat, putem compara cu o bautură răcoritoare indulcită cu zahăr si îndulcitori, acolo vorbim de un 6. Orezul şi cocosul au din analiza 6,96% zaharuri, chiar mai mult cu 20% peste limita admisă în etichetare decât scrie pe ambalaj", explică Alexandru Ciric, Director ICA.
În timp ce laptele natural are, în medie, 4,5% zahăr din lactoză.
"Cel mai nerecomandat din punct de vedere al zaharurilor ar fi acea băturua de orez cu cocos, unde avem şi o cantitate foarte mare 6,96 aproape 7 şi o structură de zaharuri nefavorabilă. 25 58 maltoza acel tip de zahăr, care are un indice glicemic mare şi provoacă pickuri glicemice, mult mai mult decât zahărul obşinuit, zahărul de bucatarie. Pe locul al doilea, un lapte de ovăz chiar destinat cafenelelor, barista, care are aproape 5 zaharuri, şi din nou, glucoza şi maltoza, mai rău decât zaharoza pentru un diabetic. Printre cele mai curate, în primul rând, trebuie să spunem că este tot un lapte de ovăz. Cum explicăm lucrul acesta? Diferă tehnologia. La fel de bun este și băutura vegetală pe bază de cocos, unde avem un 0.13 la sută conținut total de zaharuri. Avem aici in schimb zaharoza", explică Alexandru Ciric, Director ICA.
Analiza proteinelor din băuturi
Aşadar, cele mai multe dintre băuturile vegetale pică testul zahărului. Trecem la analiza proteinelor. Având în minte o cifră de referinţă. Laptele de vacă are un conţinut de proteină între 3 şi 4,2%.
"Conţinutul de proteină totală este în unele produse, cum ar fi băutura de cocos, absolut neglijabil. Avem un conţinut de proteină 0.07 la sută, față de un conținut normal de proteină de 3,4 la sută, nu aduce niciun aport proteic nici cocosul, nici orez şi cocos. Dacă ne uităm în paralel la calitatea proteică, soia e pe primul loc, valoarea biologică este recunoscută şi este cea mai bună proteină vegetală, este o băutură de bază de migdale, numai că conţinutul de migadală este atât de mic, încât nu ne aduce mai nimic. Ovăzul conţine o proteină din cereale, care nu ar trebui să fie periculoasă, nici foarte hrănitoare, pe ultimul loc vorbim de cocos si orez. Produsul este o apă albă, nu are nimic, are adaos de zahăr, zaharoză, si maltoză", spune Alexandru Ciric, Director ICA.
"Noi trebuie să ținem cont de că băuturile vegetale nu vor înlocui niciodată beneficiile laptelui, lapte de vacă, lapte de capră, de exemplu, care aduce calciu, magneziu, care aduce o cantitate importantă de proteină integrală. Băuturi vegetale, cum sunt numite, pot aduce, mai ales cele de soia, o cantitate asemănătoare de proteină, adică în jur de 3 grame de proteină la 100 ml, dar nu aduc în cantitate suficientă acele minerale și vitamine, de exemplu calciumagneziu, fosfor, care sunt prezente în laptele de vacă, respectiv vitamine din grupul D sau vitamine din grupul B, vitamina B12 și vitamina B2", explică Anca Hâncu, nutriţionistă.
La capitolul calciu, migdalele, cocosul şi ovăzul sunt în top. Valorile trec şi de 100 de miligrame per suta de mililitru de produs. Deci foarte aproape de laptele natural, care are 120 de miligrame pe mililitru.
Topul băuturilor vegetale, din cele analizate în laborator
Incercăm, la final, un top al băuturilor vegetale, din cele analizate în laborator.
Director ICA Pe primul loc ar putea fi laptele de ovăz, dacă ne uităm la lipsa completă a unui impact asupra consumatorului. Nu avem zaharuri, avem conținut de proteină mic, și înlocuiește laptele natural ca aspect, nu ca gust.
Reporter: Dintre ovăz și soia?
Director ICA: Dacă ne dorim proteină, da, soia e mai bun, dar trebuie să ne gândim că noi în cafeaua de dimineață nu aștept să găsim un shake proteic. Rămânem la ovăz pentru cafeaua de dimineață.
Reporter: Soia locul 2?
Director ICA Are un conținut mai bun de proteină, sunt și bine fortificate cu calciu. Cocos și orez ultimul loc. Migdalele ar fi cele de la mijloc. Pe etichetă trebuie să urmărim de fiecare dată ce vrem să consumăm.
Dincolo de etichetă, specialiştii ne mai atrag atenţia
"Totdeauna când bem niște calorii, avem senzația că acestea nu există. Și atunci, practic, dintr-o cană de cafea peste care noi punem lapte, noi putem să ne aducem 100-120 de calorii, care înseamnă, de fapt, o gustare. Și atunci să știm să nu mai luăm altă gustare, dar să nu bem 2-3-4 cappuccino cu băutură vegetală, pentru că ne putem aduce până la 3-400 de calorii într-o zi majoritatea venind din carbohidrați, pe care nici măcar nu le conștientizăm și după aceea nu înțelegem de fapt de ce ne slăbim sau de fapt de ce ne-am îngrășat. Băuturile din vegetale sunt într-o mare majoritate, într-un proporție ridicată, sunt ultraprocesate. Și atunci noi când alegem o băutură din migdale sau din cocos, va trebui să ne uităm pe etichetă și să vedem câți aditivi există acolo", explică Anca Hâncu, nutriţionistă.
Câţi aditivi, atâtea arome şi tot atâtea îngrijorări privind calitatea produselor care ajung pe masa noastră, în dulapul sau frigiderul nostru. Le testăm pe toate în campania "Ce ne puneți în mâncare".
