Video Noaptea în care Beijingul a tras în propriii cetăţeni. 37 de ani de la masacrul din Tiananmen
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Acum 37 de ani, în inima Beijingului, o generaţie de tineri îndrăznea să viseze la libertate şi democraţie. Răspunsul regimului comunist a fost însă unul brutal: o intervenţie care a zdrobit orice urmă de speranţă. Tancurile mobilizate şi miile de gloanţe trase în proprii cetăţeni au înecat în sânge protestul. Nu se ştie nici până acum câţi oameni au murit, dar estimările se situează între câteva sute şi câteva mii. Chiar şi astăzi, guvernul Chinei încearcă să ascundă acest capitol al istoriei.
Iunie 1989. Beijingul nu mai era oraşul de odinioară. De săptămâni întregi, Piaţa Tiananmen devenise epicentrul unei mişcări uriaşe. Tinerii cereau un lucru cât se poate de obișnuit, cel puţin la prima vedere: DEMOCRAŢIE. Noaptea de 3 spre 4 a fost însă picătura chinezească pentru conducerea comunistă de la Beijing.
Ce a urmat… nu a mai fost protest. Ca să să suprime demonstraţia ce dura de mai bine de două luni, comuniştii au trimis primele blindate. La primele ore ale dimineţii, şiruri de soldaţi înarmaţi intră în centrul Beijingului să elibereze piaţa. Militarii încep să tragă în plin asupra civililor neputincioși. Mulţi au murit striviţi sub şenilele tancurilor.
Imaginea care a făcut înconjurul lumii
"Este destul de evident despre ce este vorba. Nu există nicio îndoială. Ei vor să răstoarne Partidul Comunist şi socialismul", a declarat Deng Xiaoping, fostul lider chinez.
La o zi după intrarea tancurilor în piaţă, o întreagă planetă a fost martora unor imagini care aveau să devină atât istorie, cât şi lecţie despre curaj. Un tânăr îmbrăcat în cămaşă albă şi cu două pungi de cumpărături la purtător s-a aşezat în faţa unei coloane de tancuri pe Bulevardul Păcii Eterne. Acolo, a stat drept şi… neînarmat.
Apărătorii drepturilor omului acuză guvernul chinez că reprimă, şi în prezent, vocile critice. Nu se ştie nici până acum câţi oameni au murit, dar estimările arată că între câteva sute şi câteva mii.
Hong Kong, sub semnul supravegherii
Chiar ieri, în Hong Kong, un bărbat a încercat să lege un fir roşu de un indicator stradal în memoria victimelor. Poliţia l-a oprit rapid.
"De fiecare dată când îţi exprimi părerea sau faci ceva, vei fi supravegheat. Aceasta este o situaţie cu totul anormală", a spus o persoană.
Astăzi, ecoul acelor evenimente răsună într-un alt punct sensibil al Asiei: Taiwan. Deşi se autoguvernează, insula este revendicată de China ca parte a teritoriului ei - iar Beijingul a ameninţat în repetate rânduri cu invazia militară pentru a obţine unificarea.
