Planul de 500 de miliarde de euro al Germaniei stârnește tensiuni în UE. Mai multe state se tem că va distorsiona piața unică

Bundesrat, camera superioară a parlamentului german, a aprobat vineri amendamentul constituţional care dă undă verde unui pachet financiar masiv de 500 miliarde de euro pentru apărare, infrastructură şi iniţative de mediu. Aprobarea a întrunit majoritatea necesară de două treimi, după un vot similar în Bundestag, camera legislativă inferioară, în cursul acestei săptămâni. Măsura mai trebuie acum să fie examinată şi promulgată de preşedintele german Frank-Walter Steinmeier.

Germania sparge frâna datoriilor: plan de investiții masiv pentru apărare și energie verde

Guvernele Uniunii Europene și-au exprimat îngrijorarea că planurile ambițioase de cheltuieli anunțate de cancelarul desemnat al Germaniei, Friedrich Merz, ar putea denatura piața unică europeană și ar oferi Germaniei un avantaj competitiv incorect, relatează POLITICO. La o lună după alegerile care l-au propulsat pe Merz aproape sigur în fruntea guvernului, camera superioară a parlamentului german a aprobat marţi o modificare istorică a Constituției, permițând excluderea cheltuielilor pentru apărare și a unui fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și energie verde de la "frâna datoriilor", o regulă bugetară strictă a țării.

Deși multe state europene au salutat această relaxare bugetară, există temeri privind impactul asupra competitivității în contextul economic dificil actual, marcat de criza post-Covid, războiul din Ucraina și amenințarea unui posibil război comercial cu SUA. La summitul UE de joi de la Bruxelles, unde Germania a fost reprezentată de cancelarul în exercițiu Olaf Scholz, problema nu a fost abordată direct, însă neliniștea persistă în rândul statelor membre și în cadrul Comisiei Europene.

Revoluție bugetară în Germania: investiții de 1 trilion de euro în deceniul următor

Cheltuielile suplimentare ale Germaniei, estimate la 1 trilion de euro în următorul deceniu, se vor concentra pe apărare, infrastructură și energie verde. Acest lucru ar putea permite Berlinului să sprijine masiv industriile sale, în special cele mari consumatoare de energie, afectând echilibrul competitiv în cadrul UE. Franța, Italia și Spania au cerut soluții europene, precum împrumuturi comune, pentru a reduce aceste "distorsiuni" ale pieței unice, însă Germania rămâne reticentă.

Într-un acord preliminar de coaliție, blocul CDU/CSU al lui Merz și social-democrații intenționează să direcționeze fondurile către subvenții pentru sectoarele energetice și industriile strategice precum semiconductori, baterii, hidrogen și produse farmaceutice. Aliații europeni se tem că Germania va atrage masiv investiții și va reduce costurile pentru firmele sale, în timp ce alte state nu dispun de resurse comparabile. Reacții similare au existat și în 2022, când Germania a introdus un pachet de 200 de miliarde de euro pentru a combate creșterea prețurilor la energie.

Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a salutat investițiile în apărare, dar a subliniat importanța respectării regulilor privind ajutorul de stat. Schimbarea direcției bugetare promovată de Merz, în contrast cu politicile tradițional austere ale conservatorilor germani, a provocat deja fricțiuni în Europa, mai ales că Berlinul vizează și relaxarea regulilor fiscale ale UE pe care le susținuse anterior.

Un oficial german a încercat să minimalizeze îngrijorările legate de piața unică, menționând că planul de cheltuieli a fost bine primit, inclusiv de președintele francez Emmanuel Macron, aflat recent într-o vizită la Berlin.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰