Serviciile de informații americane: Rusia va lansa represalii puternice dacă Ucraina e lăsată să lovească teritoriul rus cu rachete occidentale

Război în Ucraina. Serviciile de informații americane au ajuns la concluzia că dacă SUA permit Ucrainei să atace cu rachete de croazieră occidentale ţinte militare aflate adânc în Rusia pot provoca un răspuns dur din partea Moscovei, scrie The New York Times.

Ruşii ar putea lansa atacuri letale asupra bazelor militare americane și europene

Ucraina a primit de la aliaţii săi rachete britanice Storm Shadow şi echivalentele franceze Scalp (ambele au componente americane) şi rachetele americane ATCAMS (pronunțat "atack 'ems"). Raza de acțiune a rachetelor Storm Shadow care au fost furnizate Kievului până acum este de 250 de km. Există și versiuni de 560 km, dar nu s-a relatat nimic despre livrarea lor armatei ucrainene. Aceastea sunt lansate din aer, de pe avioane. Rachetele americane ATACMS livrate Ucrainei au o rază de acţiune de 300 km şi au o lansare de la sol. Aceste rachete au fost deja folosite de ucraineni pentru a lovi ținte militare rusești în și în jurul Peninsulei Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, dar nu şi pe restul teritoriului rusesc. 

Potrivit serviciilor de informații, este probabil ca Rusia să răspundă "cu acțiuni mai dure împotriva Statelor Unite și a aliaților săi, eventual prin lansarea unor atacuri letale, dacă se acordă permisiunea de a folosi rachete furnizate de Statele Unite, Marea Britanie și Franța pentru a lovi adânc în Rusia".  Oficialii serviciilor de informații se tem că pe lângă atacuri asupra bazelor militare europene și americane, Rusia ar putea coordona acte de sabotaj asupra instalațiilor militare din țările occidentale.

"Riscuri mari și beneficii incerte"

În același timp, serviciile de informații americane au îndoieli că rachetele cu rază lungă de acțiune pot afecta în mod semnificativ cursul războiului. Ucraina a primit un număr limitat de astfel de rachete și nu este clar cât de multe vor putea oferi aliații occidentali în plus. Există şi scenariul ca, după primele lovituri, Rusia să îşi mute depozitele de arme și posturile de comandă militară în afara razei rachetelor. Prin urmare, există "riscuri mari și beneficii incerte" în decizia de a autoriza atacuri cu rachete "pe distanță lungă".

Aceste concluzii explică parțial de ce îi este greu lui Biden să ia o decizie și demonstrează presiunea internă care îl obligă să-l refuze pe Zelenski. Totuşi încă nu este clar ce decizie va lua Biden, scrie The New York Times.

Zelenski pleacă de la Washingtonul fără acord pentru a trage rachete în Rusia

Ziarul britanic The Times scrie că Zelenski se va întoarce din SUA fără permisiunea de a putea lansa lovituri adânci cu rachete occidentale asupra Federației Ruse. Întâlnirea cu Biden nu a adus rezultatul așteptat, potrivit sursei citate. Între timp, ministrul britanic de Externe Dacid Lammy a spus că, cel mai probabil, Ucraina va primi această permisiune înainte de începutul iernii. "Mă aștept ca în zilele și săptămânile următoare să avem o poziție foarte puternică pentru a oferi Ucraina tot ce este necesar, din moment ce ne apropiem de această iarnă grea din 2025".

Preşedintele american Joe Biden a anunţat joi un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de opt miliarde de dolari. Pachetul include livrarea primei bombe ghidate, cu planare, numită Joint Standoff Weapon, cu rază de acţiune de până la 130 de km, acţionată de la o distanţă sigură. Acesta poate lovi mai departe decât alte bombe cu planare lansate din aeronave furnizate până acum de SUA.

Conform unui oficial american, Biden nu urmează să anunţe că Washingtonul permite Ucrainei să folosească rachete americane pentru a lovi obiective aflate la o distanţă mai mare în adâncimea teritoriului rus. Zelenski a spus joi, în timpul unei vizite la Washington, că este important să se asigure viitorul ţării sale în NATO, pe care îl doreşte de mult. Aliaţii nu au făcut însă deocamdată pasul respectiv. 

Modificarea doctrinei nucleare ruse, ''un semnal'' adresat Occidentului

Vladimir Putin a anunțat pe 25 septembrie, că Rusia va coborî pragul de folosire a armelor nucleare. Kremlinul a declarat joi că modificarea doctrinei ruse privind recurgerea la arme nucleare trebuie considerată un "semnal" pentru Occident. Vladimir Putin a avertizat miercuri că ţara sa ar putea utiliza arma nucleară în caz de "lansare masivă" a unor atacuri aeriene şi că orice asalt întreprins de un stat non-nuclear însă susţinut de o putere ce dispune de arma atomică ar putea fi considerat o agresiune "comună".

Această avertizare a intervenit într-un moment în care Ucraina încearcă să îşi convingă aliaţii să o lase să utilizeze rachete cu rază de acţiune lungă împotriva teritoriului rus, o perspectivă ce a determinat deja mai mulţi responsabili ruşi să ameninţe Occidentul cu lovituri nucleare.

Această schimbare "trebuie considerată un semnal specific", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, în faţa unor jurnalişti. "Acesta este un semnal care avertizează aceste ţări împotriva consecinţelor unei participări la un atac împotriva ţării noastre prin diverse mijloace, nu neapărat nucleare", a adăugat Peskov.

El a răspuns astfel la o întrebare asupra modului în care această schimbare de doctrină ar trebui văzută de ţările "inamice", termen folosit adesea pentru a desemna naţiunile occidentale. "Desigur, descurajarea nucleară este ajustată pentru a ţine cont de elementele de tensiune ce se amplifică la frontierele noastre", a adăugat Dmitri Peskov, o aluzie clară la Ucraina.

Vladimir Putin a justificat modificările propuse miercuri prin "emergenţa unor noi surse de ameninţări şi de riscuri militare pentru Rusia şi aliaţii săi". Preşedintele rus a făcut acest anunţ în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate asupra descurajării nucleare retransmis la televiziune, reuniuni care nu sunt de obicei publice. Adoptarea acestei noi doctrine nu a fost încă oficializată.

Potrivit lui Putin, Rusia ar putea lua în calcul recurgerea la arma nucleară "dacă vom primi informaţii fiabile despre lansarea masivă de mijloace de atac aerospaţiale şi încălcarea de către acestea a frontierei statului nostru", a atenţionat el. Vladimir Putin a subliniat că aceasta include aviaţia "strategică şi tactică", rachetele sau chiar dronele. "Ne rezervăm dreptul de a utiliza arme nucleare în caz de agresiune împotriva Rusiei sau Republicii Belarus", aliat apropiat al Moscovei, a adăugat preşedintele rus.

În schimb, Dmitri Peskov a afirmat că reuniunea de miercuri nu a vizat expansiunea arsenalului nuclear rus. "Nu, nu a existat acolo nicio menţionare a unor asemenea planuri", a declarat el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰