Video "Suntem pe autostrada spre iadul climatic". Liderii celor mai poluante ţări au lipsit de la Summit-ul din Egipt: ce a declarat Iohannis

E cronica unui dezastru anunţat. Sunt tot mai multe tornade, inundaţii catastrofale, incendii, valuri de căldură fără precedent şi secetă prelungită. Ultimii opt ani au fost cei mai calzi din istoria Pământului. Iar cele mai afectate sunt, culmea, ţările cel mai puţin poluante. "Omenirea are de ales: să coopereze sau să piară", a declarat Antonio Guterres, secretar general ONU. Secretarul ONU a cerut un pact între ţările bogate şi cele sărace, în care cele din urmă să fie susţinute financiar şi tehnic pentru a face faţă impactului încălzirii globale. În acelaşi timp, Guterres a chemat ţările să accelereze tranziţia de la combustibili fosili la energia verde.  

România e în urmă în ceea ce priveşte limitarea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius până în 2030

"Ducem bătălia vieţilor noastre şi pierdem. Suntem pe autostrada spre iadul climatic şi încă avem piciorul pe acceleraţie", a declarat Antonio Guterres, secretar general ONU. SUA şi China, marii poluanţi ai lumii, au fost nominalizate să-şi asume acest pact. Un apel în gol. Căci nici liderul de la Beijing, nici preşedintele SUA nu au fost prezenţi. Şi liderii Indiei şi ai Rusiei, alţi mari poluatori, au spus pas. Cu greu, scrie presa britanică, a fost convins şi prim ministrul Rishi Sunak, să meargă la discuţii.

"Voinţa politică care este necesară, nu doar că venim aici şi să facem promisiuni, dar să şi livrăm rezultate", a declarat Mia Mottley, premier Barbados. Şi România e în urmă în ceea ce priveşte limitarea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius până în 2030, angajament asumat prin ratificarea Acordului de la Paris. "Costul lipsei de acțiune în domeniul climei depășește cu mult costul acțiunii. Țara mea, România, s-a confruntat anul acesta cu o secetă severă", a declarat Klaus Iohannis. Un raport ONU arată că doar 26 de ţări din 193 semnatare fac eforturi suficiente. Teoretic, ţara noastră trebuie să decarbonizeze sectorul energetic.

Războiul din Ucraina a afectat acest obiectiv în toată Uniunea Europeană. De pildă, Germania, marele poluator al blocului comunitar, a redeschis centralele pe bază de cărbune. Gazele cu efect de seră au atins noi recoduri. În loc să scadă cu 45% până în 2030, aşa cum au cerut oamenii de ştiinţă, cresc cu 10%. Nivelul mărilor creşte de două ori mai repede ca acum trei decenii, iar oceanele sunt mai calde ca niciodată. Iar gheţarii din Alpi au pierdut, în medie, patru metri înălţime, în 2022, un nivel record.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰