Video Ultimul zbor pentru Air Force One. Locul Boeing-urilor va fi luat temporar de avionul donat de Qatar

• Cel mai mare capitol al Boeing 747-200 s-a scris pe 11 septembrie 2001
• Trump dă Boeing 747-200 pe o aeronavă de lux din partea Qatarului

"Bine lucrate, sigure şi de nădejde". Aşa au fost descrise aeronavele Boeing 747-200 cu indicativele SAM 28.000 şi SAM 29.000 de oficialii de la Casa Albă. După 35 de ani de misiuni care au marcat istoria globală, legendarele avioane prezidenţiale au avut ultima lor călătorie oficială, de la Paris la Washington. Indiferent de culoarea politică a preşedintelui, fortăreţele zburătoare au fost un adevărat simbol al supremaţiei americane.

"Dacă te uiți la podea, de fiecare dată când vezi stele pe covorul din Air Force One, înseamnă că acela este spațiul personal al președintelui" a explicat reporterul.

Palatele zburătoare de 370 de metri pătraţi puteau rezista inclusiv undei de şoc produse de o explozie nucleară.

Aeronavele, capabile să zboare cu aproape o mie de kilometri pe oră, sunt împărţite pe trei niveluri. În partea din faţă se află dormitorul preşedintelui şi al primei doamne, poziționate strategic, în apropierea uşii pentru evacuarea de urgență. În imediata vecinătate se află camerele agenţilor Secret Service și celebra cameră de analiză tactică, dotată cu peste 55 de linii telefonice securizate.

"Aici există centuri de siguranță, dar sunt centuri de siguranță cu stema prezidențială" explică reporterul.

Cel mai mare capitol al Boeing 747-200 s-a scris pe 11 septembrie 2001

Primul şef de stat care a zburat cu modelul Boeing 747-200 a fost George Herbert Bush, la începutul anilor 90. Însă cel mai important capitol din istoria acestei aeronave s-a scris pe 11 septembrie 2001. De la bord, preşedintele George W. Bush a condus ţara aflată în stare de şoc, protejat la doar câţiva metri distanţă de avioanele de vânătoare ale US Air Force.

"Avionul F-16 era atât de aproape încât îl puteai vedea pe pilot cum se uită la noi, iar în depărtare se putea vedea Pentagonul arzând încă. (...) Până în ziua de azi mi se face pielea de găină: a spus că misiunea lor este ca, dacă cineva trage cu o rachetă sol-aer în noi la coborâre, să se poziționeze între acea rachetă și președintele Statelor Unite" povestea fostul director al CIA, Michael Morell.

Pentru România, aeronava a fost un simbol al speranţei. Avionul a aterizat la noi de trei ori. Prima dată, în iulie 1997, când Bill Clinton a lansat la Bucureşti Parteneriatul Strategic Washington - Bucureşti. Cinci ani mai târziu, în 2002, acelaşi Boeing 747-200 l-a adus în România pe George W. Bush. Ultima dată, uriașul aerului a parcat la Otopeni în 2008, la Summitul NATO de la București.

Trump dă Boeing 747-200 pe o aeronavă de lux din partea Qatarului

Donald Trump e al şaselea preşedinte american care a folosit aeronavele Boeing gemene. El a acceptat o aeronavă de lux din partea Qatarului, care va asigura tranziția până la livrarea noilor modele oficiale, e vorba de două Boeing 747-800.

"Oferim lucruri pe gratis, așa că vom lua și noi unul. Ne este de ajutor, pentru că vorbim despre un avion vechi de 40 de ani. Banii pe care îi cheltuim și costurile de întreținere necesare pentru a menține aceste avioane în stare perfectă sunt astronomice" spune preşedintele SUA, Donald Trump.

Peste 400 de milioane de dolari a cheltuit administraţia americană pentru a se asigura că aeronava de lux oferită în dar de Qatar poate fi folosită în condiţii de siguranţă. Presa americană scrie că întreaga aeronavă a fost demontată şi apoi reconstruită de teama unor riscuri de securitate. Noul Air Force One Bridge intră în serviciu în această vară, în timp ce bătrânele Boeing-uri 747-200 se pregătesc să devină piese de muzeu.