Ziua declanşării BREXIT! Care sunt de fapt CONSECINŢELE ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ce se va întâmpla cu ROMÂNII din Anglia
Marea Britanie va activa mâine, 29 martie, articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, declanşând, astfel, BREXIT-ul, procedura de ieşire a ţării din Uniunea Europeană. Premierul Theresa May a anunţat că data declanşării Brexit-ului este 29 martie şi că, potrivit programului de negocieri care va dura doi ani, se doreşte ca data Brexit-ului să fie 15 martie 2019.
Marea Britanie va activa mâine, 29 martie, articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, declanşând, astfel, BREXIT-ul, procedura de ieşire a ţării din Uniunea Europeană. Premierul Theresa May a anunţat că data declanşării Brexit-ului este 29 martie şi că, potrivit programului de negocieri care va dura doi ani, se doreşte ca data Brexit-ului să fie 15 martie 2019.
În urmă cu mai bine de o lună, Guvernul britanic a publicat o aşa-numită ”Carte Albă”, care prezintă strategia agreată de miniştri pentru a negocia ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Documentul are 77 de pagini şi prevederile acesteia vor marca următorii doi ani de negocieri.
PUNCTELE CHEIE ale documentului se concentrează pe suveranitate, comerţ, buget, acces la piaţa unică şi controlul imigraţiei:
Suveranitate, abrogarea reglementărilor europene şi control asupra legilor implementate în Marea Britanie
”Cartea Albă” notează că deşi legislativul britanic a rămas o instituţie suverană în ciuda apartenenţei la UE, ”asta nu s-a simţit întodeauna” şi la Londra.
În acest sens, miniştrii britanici vor propune în curând o altă ”carte albă” cu privire la aşa-numita ”mare lege a abrogării”, anunţată iniţial de premierul May în cadrul discursului ţinut anul trecut al conferinţa Partidului Conservator. Atunci, May a precizat că are de gând să renunţe la Legea Comunităţilor Europene din 1973, iar actualele legi şi reglementări europene vor deveni legi naţionale, tocmai pentru a putea permite abrogarea lor cu uşurinţă de către Guvern.
Acest document confirmă faptul că legile vor continua să se aplice în Marea Britanie în aceeaşi măsură ca înainte de a părăsi Uniunea Europeană.
De asemenea, documentul arată că executivul britanic îşi propune să ”preia controlul asupra propriilor noastre legi”, ceea ce va însemnă automat o renunţare la jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în Marea Britanie. În schimb, negociatorii vor încerca să pună bazele unui nou mecanism pentru a rezolva disputele viitoare dintre Marea Britanie şi UE.
Relaţia din UE şi Irlanda
Acest document prevede faptul că executivul britanic ”va colabora cu administraţiile descentralizate pentru a pune la punct o abordare care să returneze puterea din mâinile blocului comunitar, să funcţioneze pentru întreaga Mare Britanie şi să respecte interesele Scoţiei, Irlandei de Nord şi Ţării Galilor”.
Însă, premierul Theresa May nu intră în prea multe detalii cu privire la interesele specifice ale celor patru provincii distincte care formează Regatul Unit.
”Cartea Albă” promite că executivul britanic nu va retrage puterea de a lua anumite decizii, pe care o au în acest moment administraţiile descentralizate, iar aceste provincii vor căştiga în schimb o mai mare independenţă faţă de Londra.
De asemenea, un interes special va fi acordat pentru Insula Man, Insulele Canalului şi Gilbratar, cele trei teritorii britanice au în acest moment o relaţie specială şi mult mai dependentă de Uniunea Europeană.
Acest document notează că economia britanică este ”puternic integrată” cu cea irlandeză, iar guvernanţii vor depune eforturi pentru a ”dezvolta şi întări” aceste legături după Brexit.
Guvernul May îşi doreşte să menţină ”o graniţă cât mai lipsită de probleme şi tensiuni” între provincia nord-irlandeză şi Republica Irlandei, fiindn vorba de singura graniţă terestră dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. De asemenea, executivul vrea ca cetăţenii britanici şi irlandezi să poată continua să călătorească liber peste graniţă, dar ”protejând în acelaşi timp integritatea sistemului de imigraţie din Regatul Unit”.
Imigraţie şi drepturile reciproce ale cetăţenilor britanici din UE şi cetăţenilor europeni din Marea Britanie
În ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor europeni care locuiesc în Marea Britanie şi a cetăţenilor britanici care trăiesc în UE, acest document alb nu prevede detalii care nu s-au regăsit în discursul Theresei May din faţa Parlamentului.
”Cartea Albă” menţionează că obţinerea unui statut pentru aceşti cetăţeni ”reprezintă o prioritate a executivului britanic în negocierile viitoare” şi reiterează faptul că ”naţiunea rămâne pregătită pentru a oferi oamenilor singuranţa de care au nevoie... cu cea mai devreme oportunitate”.
De asemenea, guvernanţii se vor consulta cu reprezentanţii diasporei şi cu investitorii europeni pentru ”a asigura o înţelegere a priorităţilor”. Printre priorităţi se vor număra menţinerea unui acces uşor la tratament medical pentru cetăţenii britanici care locuiesc în ţările Uniunii Europene”.
În legătură cu necesitatea controlării imigraţiei, acest document nu oferă nicio claritate din partea Londrei. ”Cartea Albă menţionează că executivul ”analizează cu multă grijă” o serie de opţiuni şi încearcă să ”înţeleagă acele consecinţe pe care o anumită politică ar putea să o aibă asupra unor diferite sectoare din economie sau asupra forţei de muncă”.
De asemenea, societăţile comerciale şi comunităţile vor fi consultate cu privire la o politică de limitare a imigraţiei - care va dispune de un ”proces de implementare pe faze”, pentru a oferi companiilor şi indivizilor suficient timp de pregătire.
”Cartea Albă” menţionează că studenţii europeni vor putea continua pe termen scurt să studieze în universităţile britanice, dar nu se menţionează nimic despre accesul muncitorilor europeni pe piaţa din Marea Britanie.
Totuşi, documentul menţionează păstrarea legislaţiei de protejare a drepturilor muncitorilor după Brexit.
Piaţa unică, uniunea vamală, bugetul şi comerţul UE
”Cartea Albă” reinterează dorinţa executivului britanic de a obţine ”cel mai liber şi lipsit de tensiuni comerţ pentru bunuri şi servicii” cu ţările europene, chiar dacă Marea Britanie îşi propune să rămână în afara pieţei unice a UE.
În acest sens va exista un ”acord comercial ambiţios şi comprehensiv”.
De asemenea, executivul britanic vrea să rămână în afara uniunii vamale, pentru a-şi putea negocia propriile acorduri comerciale.
Însă, May vrea în acelaşi timp negocierea unui nou acord vamal.
Acest document atrage din nou atenţia asupra faptului că britanicii nu vor adopta un model deja existent în ceea ce priveşte relaţia dintre o ţară exterioară şi Uniunea Europeană. În schimb, britanicii vor să negocieze un acord care împrumută anumite elemente ale pieţei unice, tocmai pentru a proteja acele sectoare economice care sunt dependente de importuri.
În schimb, europenii cred că acest plan este ceva prea ambiţios şi o altă încercare a britanicilor de a alege să păstreze doar beneficiile care rezultă din apartenenţa la UE.
”Cartea Albă” menţionează că europenii au un interes clar în ceea ce priveşte o ”cooperare mutuală” în serviciile financiare, întrucât ”City of London” ar reprezenta în viziunea guvernanţilor britanici singurul centru global pentru bani, comerţ şi investiţii pe care UE va continua să se bazeze chiar şi după Brexit.
Acest document confirmă inclusiv dorinţa executivului britanic de a părăsi Euratom, care reglementează puterea nucleară pentru ţările din Uniunea Europeană. În schimb, britanicii vor negocierea unor noi relaţii cu agenţiile europene care reglementează medicamentele, aviaţia, siguranţa alimentelor şi serviciile financiare.
May promite că nu va mai exista ”nicio contribuţie masivă” la bugetul Uniunii Europene.
Comerţul cu alte ţări după Brexit
”Cartea Albă” revine asupra promisiunii făcute de premierul britanic în legătură cu transformarea ţării într-o ”campioană a comerţului liber”
De asemenea, acest document menţionează că britanicii vor încerca să negocieze mai multe acorduri comerciale bilaterale şi vor participa la numeroase negocieri prin Organizaţia Mondială a Comerţului.
Însă, Marea Britanie nu poate implementa ”acorduri comerciale decât după ieşirea din Uniunea Europeană”, deşi multe măsuri pot fi luate pentru a asigura pregătirea unor asemenea acorduri în timp ce britanicii respectă obligaţiile impuse de apartenenţa la UE.
Londra vrea să ”continue colaborarea cu unii parteneri UE” în legătură cu o serie de industrii strategice: ştiinţă, cercetare şi tehnologie.
Securitate şi cooperare în combaterea criminalităţii
Marea Britanie va dori să colaboreze în continuare cu Uniunea Europeană pentru a menţine ”securitatea britanică şi europeană, pentru a lupta împotriva terorismului şi pentru a respecta justiţia în Europa”.
”Cartea Albă” menţionează că guvernanţii vor să păstreze şi să dezvolte o serie de colaborări existente, precum Europol, mandatul european de arestare, sistemul informatic al Schengen, sistemul informatic european al cazierelor penale şi noul registru cu numele pasagerilor din UE.
În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea, acest document promite să ”menţină angajamentul luat vizavi de securitatea europeană şi să aducă plusvaloare la politica externă şi de securitate a Uniunii Europene”. O asemenea ofertă din partea britanicilor ar putea să se dovedească valoroasă în timpul negocierii unui acord de Brexit.
O ieşire ordonată din UE
”Cartea Albă” menţionează că guvernanţii îşi propun să pună la cale o ieşire ”ordonată şi reciproc avantajoasă”, însă va fi nevoie de ”o abordare coerentă şi coordonată de pe ambele părţi”.
De asemenea, documentul recunoaşte faptul că o ameninţare la adresa stabilităţii nu serveşte interesele nimănui, iar executivul ar vrea să ajungă la un acord cu privire la un viitor parteneriat între Londra şi Bruxelles.
Acest document reitereză un principiu periculos, şi anume că niciun acord reprezintă o situaţie mai bună pentru Marea Britanie decât negocierea unui acord prost cu UE.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰