Articol susținut de #MediciBuni – Dr. Andrei Bud, MedLife: "Pacientul trebuie să fie corect informat, sa decidă în cunoștință de cauză"

Fiind specializat în chirurgie generală - pentru că i s-a părut cea mai dinamică specialitate a medicinei, dr. Bud se declară un împătimit al meseriei, pe care ar recomanda-o oricui, în ciuda tuturor greutăților: „Merită! Este frumos, greu, consumator de energie, dar și satisfacțiile sunt pe măsură. Dacă privești doar din punct de vedere al dificultății - hopurile pe care le ai de trecut, nopțile nedormite – probabil ai crede că nu ar merita. Dar medicina nu se calculează așa, ci din punct de vedere uman și din punct de vedere al satisfacției profesionale - că faci bine, ajuți omul și, mai ales, că rămâne ceva în urma ta: un om, o viață.”

Încă din școala generală, dr. Andrei Bud a fost pasionat de chimie, fizică și, mai ales, biologie, în special datorită dascălilor pe care i-a avut. Așa că viitorul i-a fost cumva scris: profilul chimie-biologie la liceu și, mai departe, Medicină. Decizia de a se axa pe chirurgie a venit în anul III de facultate: „Medicina mi-a plăcut pentru că poți să faci bine, poți să ajuți omul în mod direct și este ceea ce îți dă o senzație de împlinire în final. Iar când am mers pe secția de chirurgie și am văzut că ai atât partea medicală a tratamentelor în cazurile cronice, iar în cazul urgențelor intri în sală, faci intervenția, a doua zi pacientul deja se mobilizează, iar a treia zi pleacă acasă, am zis că aceasta este pentru mine. Din start vorbim de o viteză a lucrurilor, plus că totul este foarte logic și practic în chirurgie.”

A tăia sau a nu tăia? Asta este întrebarea

Deși își iubește meseria, doctorul Bud spune că nu face parte din categoria chirurgilor care recomandă intervenții atunci când nu sunt necesare, din contră: „Nu sunt adeptul tăiatului degeaba, doar de dragul de a face o intervenție. Sunt și patologii care pot fi ținute sub control, plus că trebuie făcută o evaluare corectă a pacientului până în operație, în ideea în care vin pacienți cu probleme și cu afecțiuni colaterale cărora o intervenție chirurgicală le-ar agrava celelalte patologii, inclusiv punerea vieții în pericol”, avertizează medicul.

Pe de altă parte, consideră el, oricât și-ar dori chirurgul „să taie”, decizia finală este tot a pacientului: „În urma consultului și a investigațiilor tu recomanzi și indici necesitatea intervenției chirurgicale, dar pacientul trebuie să înțeleagă singur care este necesitatea operației, nu trebuie obligat să facă ceva ce nu dorește, mai ales dacă nu sunt urgențe sau probleme care să pună viața în pericol”, concluzionează specialistul.

Cu 3 ani de specialitate și încă 6 de rezidențiat, doctorul Bud are deja sute de intervenții la activ. Inevitabil, au fost și cazuri care nu s-au finalizat așa cum și-ar fi dorit. Este vorba despre pacienți ajunși la camera de gardă cu afecțiuni grave, pentru care era deja prea târziu: „Veniți în ultimul moment, uneori chiar cu afecțiuni oncologice descoperite efectiv în urgență și care au creat deja complicații. Un exemplu ar fi cancerul de colon, a cărui complicație este ocluzia intestinală - blocarea intestinului. Imediat încep dezechilibrele organismului, ajungându-se apoi chiar la perforația de organ. Iar în situația în care mai există și alte patologii - cardiace, pulmonare - acestea sunt date peste cap de așa natură încât recuperarea nu mai este posibilă, din păcate”, spune cu părere de rău medicul.

Intervențiile laparoscopice - beneficii de ambele părți

Majoritatea intervențiilor se realizează în zilele noastre laparoscopic, ceea ce presupune atât un ajutor uriaș pentru chirurg, cât mai ales o precizie mai mare și o recuperare mult mai ușoară pentru pacient: „Una este să ai o incizie de 10-15-20 de cm și alta este să ai 2-5 mici incizii de câte un centimetru. Pe de altă parte, sunt câteva contraindicații pentru chirurgia laparoscopică, cum ar fi afecțiunile cardiace, pulmonare sau chiar anumite aspecte legate de patologia chirurgicală care fac imposibil abordul laparoscopic, anumite condiții care nu conferă o siguranță din punct de vedere al anesteziei pentru tot ceea ce înseamnă chirurgie laparoscopică”, atrage atenția medicul.

Pasionat de tehnologie și de tot ceea ce înseamnă „nou” din acest punct de vedere, doctorul Bud de-abia așteaptă să aibă ocazia de a efectua intervenții asistate robotic. Pe cât de mult îi place însă tehnologia, pe atât de mult iubește oamenii și crede că empatia are un rol cheie în această profesie: „Medicalul e matematică - ai consultat, ai văzut analizele, ai pus un diagnostic și ai recomandat un tratament. Însă partea umană a meseriei implică din start comunicarea, abordarea emoțiilor, a temerilor, chiar și a așteptările pacienților. Empatia joacă un rol fundamental în abordarea pacientului - dacă un pacient suferă este imposibil să rămâi indiferent. Iar umanul este partea de livrare a medicalului, deci trebuie să fie o simbioză perfectă între cele două.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care dr. Bud este mereu la dispoziția pacienților săi, indiferent de momentul în care aceștia îi cer sprijinul. Și suferă alături de cei pentru care recuperarea este mai dificilă decât ar fi fost de așteptat: „Chiar dacă operația este efectuată 100% corect fiecare organism răspunde în ritmul lui. Și sunt în fiecare an 1-2 astfel de pacienți, care te consumă și fizic și psihic”, recunoaște medicul, care mărturisește că ieșirile în natură sunt cele care îl ajută să se repună pe picioare în perioadele mai dificile din punct de vedere profesional.

Medicii buni ar trebui să poată cere ajutor

Pe lângă empatie și dorința (venită și din necesitate) de a fi mereu la curent cu tot ceea ce este nou în domeniu - abordări, metode de tratament, tehnologie etc., dr. Bud crede că cea mai mare calitate a unui medic bun este aceea de a recunoaște când este depășit de situație și de a cere ajutor:

„Un medic bun este cel care colaborează cu colegii și căruia nu îi este frică să ceară ajutor, să ceară o părere într-un moment de impas. Pentru că medicina este muncă de echipă, nu individuală. Am cunoscut, cunosc și fac parte dintr-o echipă de medici buni”, spune cu mândrie medicul, care a și refuzat, de altfel, mai multe oferte de a pleca din țară: „Este foarte simplu să pleci, dar ce lași în urmă? Ești inginer - ai lăsat un cui, ești medic - ai lăsat un om. Și dacă toți pleacă, cine mai rămâne, nu mai facem nimic, nu mai dezvoltăm nimic în Sănătate?! România are nevoie pe de-o parte de infrastructură - materiale, tehnologie, dotări etc., dar și de o remunerație corectă pentru personalul medical”, crede specialistul.

În ceea ce privește generațiile care vin din urmă, doctorul Bud le reamintește celor care se plâng de sistemul de învățământ că educația este individuală și, mai ales în medicină, ea trebuie să fie continuă și independentă de sistem: „Dacă ți-ai ales această meserie, este cam greu să nu vrei să faci educație, pentru că, altfel, cum poate fi versiunea ta de mâine mai bună decât cea de azi?, se întreabă retoric medicul.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰