Ce va face Germania după atacul hibrid de la Leipzig. "Ar fi atac pe teritoriul unui stat NATO"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Alertă de securitate în Germania, după incidentul de la Leipzig, unde autorităţile investighează scenariul unui atac hibrid. Jurnalistul Deutsche Welle Cristian Ştefănescu a explicat într-un interviu la Observatorul de Noapte că operaţiunea pare una profesionistă şi avertizează că, dacă se va dovedi implicarea unei puteri străine, cu referire la Rusia, cazul ar putea fi privit ca un atac pe teritoriul unui stat NATO. "Nu este vorba de amatori care au făcut întreaga operaţiune", a declarat acesta.
A fost alertă pe plaja clubului Loft din Mamaia. O dronă a fost găsită în mare, moment în care autorităţile au restricţionat accesul turiştilor în zonă şi au mobilizat mai multe echipaje de intervenţie. Aparatul fără pilot a fost scos din apă şi ridicat de SRI. Drona a fost verificată amănunţit, iar rezultatul a fost parţial liniştitor: nu conţinea material exploziv, aşa că nu a reprezentat în niciun moment un pericol pentru turiştii aflaţi pe plajă. Acum urmează să fie stabilite provenienţa dronei, tipul acesteia, cui aparţine şi dacă a ajuns doar incidental pe litoralul românesc.
Dacă noi am răsuflat uşuraţi, germanii nu pot spune acelaşi lucru. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, a fost alertă de securitate, după ce, pe aeroportul din Leipzig, a fost descoperită o dronă în apropierea unei aeronave cargo ucrainene de tip Antonov. Activitatea de pe aeroport a fost suspendată temporar, iar Poliţia a izolat imediat locul.
Dronă cu încărcătură explozivă, găsită lângă un avion ucrainean
La faţa locului au ajuns echipe de genişti care au folosit un robot specializat şi au aflat că aparatul fără pilot avea încărcătură explozivă. Ancheta a fost preluată de Divizia Antitero, iar pista legăturilor cu Kremlinul este investigată.
Partidul Verzilor a fost tranşant şi a transmis că, dacă se dovedeşte că e drona Moscovei menită să atace ţinte ucrainene în Germania, asta s-ar califica la terorism sponsorizat de stat. Adică de Rusia.
Un alt incident mult mai grav a avut loc în aer, la aproximativ şase kilometri de Aeroportul Leipzig. Un avion cargo, aflat la o altitudine de circa 400 de metri, s-a ciocnit cu un obiect care nu a fost identificat deocamdată.
Aeronava a aterizat, ulterior, pe aeroportul din Hanovra, pentru că cel din Leipzig era încă închis, şi a fost inspectată tehnic. Din fericire, avionul suferise doar avarii uşoare în partea din faţă. Autorităţile din Germania nu au stabilit încă dacă cele două incidente au vreo legătură, dar nu exclud nicio legătură, inclusiv varianta unei tentative de sabotaj.
Ministrul german de Interne vorbește despre un posibil atac hibrid
Poliţia a început o anchetă pentru a identifica operatorul dronei care a pus în pericol avionul cargo. Piloţii au anunţat imediat incidentul, însă drona aflată lângă avionul ucrainean a fost descoperită cu o oarecare întârziere.
Ministrul de interne german, Alexander Dobrindt, a descris incidentul drept un "scenariu de atac hibrid".
Am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Ştefănescu, jurnalist Deutsche Welle, care a oferit un interviu în exclusivitate pentru Observatorul de Noapte.
Jurnalistul DW Cristian Ştefănescu: "Nu este vorba de amatori care au făcut întreaga operațiune"
Marius Pancu: Domnule Ştefănescu, care e pista privilegiată în acest moment de autorități?
Cristian Ştefănescu: E greu de spus că vreuna dintre instituțiile statului se hazardează în acest moment să urmărească o anumită pistă. În urmă cu puțin timp, aproximativ un sfert de oră, 20 de minute, s-a încheiat conferința de presă a ministrului federal de Interne, Alexander Dobrindt, care s-a întors din concediu special pentru evenimentul, incidentul de la Leipzig, și omul a fost foarte prudent. A vorbit despre o nouă calitate a pericolului, într-adevăr, a vorbit despre un nou scenariu de amenințare și a spus că ar putea fi un scenariu de atac hibrid, dar nu s-a hazardat nici să spună cine ar fi responsabil și nici măcar să se pronunțe cu privire la tehnica folosită. A spus însă că tehnica este profesionistă, nu este vorba de amatori care au făcut întreaga operațiune și că nu se exclude nici competiția unor posibile forțe străine, unor posibile puteri străine, ceea ce, într-adevăr, ar împinge într-o zonă a terorismului de stat, cum spuneau ecologiștii și v-am auzit puțin mai devreme că îi citați. Deocamdată, însă, este multă prudență din partea autorităților, pentru că este stilul german de a nu se hazarda și de a nu face acuzații până nu există probe concrete.
Marius Pancu: Am văzut și declarația ambasadorului Ucrainei în Germania, spunea că "dacă nu Moscova, atunci cine?". Cine ar avea interesul să facă asta? Și acum vă întreb, uitându-ne la precedente, mergând pe scenariul ăsta în care legăturile cu Rusia vor fi dovedite la un moment dat și amintindu-ne că nu e primul incident de acest tip. Din 2024 încoace, dacă nu chiar puțin mai devreme, dar cred că din 2024 au tot început tot soiul de incidente. Ba drone, ba atacuri cibernetice, ba diferite tipuri de sabotaj, inclusiv pe infrastructura energetică. Unde ați încadra incidentul de astăzi, ca gravitate, în panoplia asta a incidentelor cu care s-a confruntat Germania în ultimii ani?
Cristian Ştefănescu: Rămânând în registrul ministrului de Interne, în zona atacului hibrid. Că este vorba de un atac hibrid cu o putere străină în spate sau că este vorba de o altă formă de organizație, este un atac hibrid la adresa infrastructurii germane. Și nu numai a infrastructurii germane, pentru că Leipzig, deși nu este un aeroport foarte important din punct de vedere turistic, este un hub logistic foarte puternic folosit. Este unul dintre cele mai importante noduri de transfer pentru una dintre marile firme de coletărie din Europa. Dar, în egală măsură, este o platformă folosită și de Ucraina pentru transferul tehnologiei strategice. Adică diversele părți de arsenal pe care le primesc din partea aliaților occidentali trec foarte des prin aeroportul de la Leipzig, care este, cum spuneam, un aeroport regional izolat, nu foarte folosit de turiști. Mă rog, acum, în sezonul de vară, sunt curse...
Marius Pancu: Deci asta înseamnă că e şi o componentă NATO acolo, dacă spuneți că trece ajutorul de la aliați?
Cristian Ştefănescu: Există. Există în cadrul acelui complex aeronautic, cum se numește, de la Leipzig, există și un nod de colaborare într-un program care se numește Strategic Airlift International Solution, în care mai multe state NATO au acces la tehnica aviației Antonov ucrainene. Deci există un punct de comunicare militară, strategică, între NATO și Ucraina în zona acelui aeroport. Acesta este unul dintre motivele pentru care îngrijorarea trece dincolo de simplul incident, cum a fost cel de la München din urmă cu, îmi scapă acum perioada exactă, sau cum a fost în portul din Hamburg, tot așa, în urmă cu mai multe luni.
"O extindere în spațiul german, deci european și NATO, a unui conflict"
Marius Pancu: Și cred că în același aeroport a fost, nu? În același aeroport a fost incidentul cu avionul exclusiv.
Cristian Ştefănescu: Exact, în același aeroport a explodat un colet înainte de a fi îmbarcat în avionul care trebuia să-l ducă la destinaţie. De data aceasta, explozia n-a avut loc pentru că, aşa cum au constatat cei de la serviciile speciale germane, detonatorul instalației explozive care era atașată dronei s-a rupt pe parcurs. Probabil că și de data aceasta ar fi urmat o explozie.
Marius Pancu: Bun, și atunci, revenind la ceea ce vă solicitam anterior, ierarhizarea gravității, având în vedere că există această componentă NATO, tipul ăsta de incident care face parte, sau dacă se va dovedi că face parte din războiul hibrid al Rusiei, necesită un alt tip de răspuns ulterior, un alt tip de consecințe? Se vorbește despre asta?
Cristian Ştefănescu: De vorbit, deocamdată, nu se vorbește, dar este evident că, dacă Antonovul era într-adevăr ținta, nu va fi perceput neapărat ca un atac militar declarat asupra Germaniei, dar ca o proiectare în spațiul german a unui conflict extern, deci, practic, o extindere în spațiul german, deci european și NATO, a unui conflict care se poartă undeva la marginea comunității de state NATO, respectiv UE. Și atunci, da, în interiorul unei zone cu statut de infrastructură critică folosit și de NATO, s-ar putea ca la un moment dat să se discute în alți parametri despre ceea ce s-a întâmplat în această noapte, noaptea trecută, la Leipzig, decât în acest moment când, repet, stilul Germaniei este de a fi foarte prudent în a pronunța...
Marius Pancu: Cunoscând însă tipul de reacție a cancelarului Mertz, la ce fel de răspuns vă așteptați? Să facă ce?
Cristian Ştefănescu: Cancelarul Mertz nu a ieșit să comenteze deocamdată. L-a lăsat pe ministrul de Interne pentru că este, într-adevăr, apanajul forțelor de securitate care se află în subordinea acestui ministru de Interne, care este și reprezentantul partidului aliat principal al lui Mertz. Dar, probabil că va fi suficient de tranșant, pentru că nu a fost niciodată foarte prudent sau reținut în a spune ceea ce are de spus. Ne aducem aminte că l-a supărat și pe președintele american...
"Ar fi, într-adevăr, un atac pe teritoriul unui stat aliat"
Marius Pancu: Adică vă așteptați să solicite, de pildă, consultări pe Articolul 4, Articolul 5?
Cristian Ştefănescu: De ce nu? De ce nu? Pentru că, până la urmă, dacă se va dovedi, într-adevăr, atunci ar fi, într-adevăr, un atac pe teritoriul unui stat aliat.
Marius Pancu: Cum se raportează societatea în Germania la această poveste a dronelor? Și vă întreb asta, evident, pornind de la fundalul pe care îl avem aici, în România, în care societatea e divizată. Unii spun că n-ar trebui să le dobărâm, alții că n-ar trebui să supărăm Rusia, alții că vin de la ucraineni și că pe ei ar trebui să fie îndreptat oprobriul public. Cum se raportează societatea germană la toate aceste incidente cu drone pe care le-ați avut în ultimii ani?
Cristian Ştefănescu: Este și în Germania, la fel ca și în România, o diviziune clară între, o diviziune puternică între așa-numiţii oameni care îl înțeleg pe Putin și cei care consideră că, într-adevăr, ceea ce face Rusia în acest moment este o agresiune. Culmea e că, în zona Leipzigului, în estul Germaniei, sunt cei mai mulți simpatizanți ai Rusiei, cei mai mulți înțelegători, persoane care înțeleg motivele Rusiei, înțeleg între ghilimele. E și zona în care partidul populist Alternativa pentru Germania are cei mai mulți susținători, în Saxonia, în apropiere, în jurul Berlinului. În principiu, în partea aceea de Germanie, lumea este mai reținută cu privire la susținerea Ucrainei sau, să spunem altfel, este mai apropiată cumva de Rusia pentru că, nu știu, poate că trecutul e decis să fie și aici, și acolo un factor. Celebra „ostalgie”, cum spun germanii în partea de est a Republicii Federale, în fosta Republică Democrată.
"Cine a ajuns acolo cunoștea și cum să ajungă, și ce strategii de protecție există"
Marius Pancu: Ce s-a schimbat în modul de abordare al autorităților de când au apărut aceste incidente cu drone?
Cristian Ştefănescu: Mult mai multă prudență, mai multe măsuri de securitate în zonele strategice, în zonele importante, pentru siguranța întregii societăți, inclusiv în zonele aeroportuare. Tocmai de aceea este, sau poate chiar și de aceea este, a venit iar ministrul Dobrindt la Leipzig, pentru că se presupune că, într-o zonă strategică atât de importantă cum este baza aeriană de la Leipzig, măsurile de securitate ar trebui să fie de nivel ridicat. Ori se vede că cine a ajuns acolo cunoștea și cum să ajungă, și ce strategii de protecție există la nivelul bazei militare respective și, mă rog, a întregului sistem de securitate militară a Germaniei.
