Video Euro la 5,37 lei în 2027 şi risc ridicat de recesiune. Economist: Modelul de creștere pe datorie s-a terminat

• Euro ar putea ajunge la 5,37 lei în următoarele 12 luni
• Adrian Codirlaşu, interviu acordat lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

Participanţii la sondajul lunar al CFA, realizat între experţi, deci un sondaj între analişti, practic, arată că aceştia se aşteaptă la o depreciere a monedei naţionale în perioada următoare.

Euro ar putea ajunge la 5,37 lei în următoarele 12 luni

80% dintre economişti anticipează că euro va continua să se aprecieze în raport cu leul în următoarele 12 luni, în timp ce numai 15% sunt de părere că actualul curs de schimb se va menţine.

Media estimărilor indică faptul că, peste şase luni, un euro va costa 5,31 lei, în timp ce peste un an moneda europeană va fi cotată la 5,37 lei.

Economiştii care au participat la sondaj sunt de părere că, anul viitor, rata medie anticipată în iulie va fi de 7,63 la sută. 65 la sută dintre respondenţi se aşteptă ca inflaţia să fie mai redusă decât nivelul actual, în următoarele 12 luni, în timp ce 25 la sută sunt convinşi că ritmul de creştere a preţurilor va continua să accelereze.

Deficitul bugetar anticipat pentru anul acesta va fi de 6,4 la sută din Produsul Intern Brut. În acelaşi timp, datoria publică este anticipat să ajungă la aproximativ 63% din Produsul Intern Brut, având în vedere dobânzile uriaşe pe care le plătim în continuare pentru împrumuturile statului.

Adrian Codirlaşu, interviu acordat lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

Marius Pancu: Domnule Codirlaşu, în primul rând, care este sentimentul general care se degajă în urma sondajului? 

Adrian Codirlaşu: Sentimentul este unul negativ. Mă rog, este de mult timp unul negativ și, în opinia mea, va rămâne un sentiment negativ și în următoarele luni, dacă nu chiar până anul viitor. De unde vine lucrul acesta? În opinia mea, modelul de creștere pe care l-a avut România s-a terminat. Și am văzut lucrul acesta din 2024 până acum. În 2024, cu un deficit de 9,3%, n-am reușit decât o creștere de sub 1%. Anul trecut la fel a fost creșterea, anul acesta, vedem, jucăm la 0, că va fi puțin peste 0 sau puțin sub 0, jucăm la 0. Și în toți acești ani avem o inflație foarte ridicată. Deci, practic, deficitul bugetar ce înseamnă? Tipărire de bani care generează inflație. Din păcate, aceasta este situația. Dacă vrem să reducem inflația, va trebui să reducem acest deficit bugetar.

Marius Pancu: Și cum ați caracteriza modelul despre care spuneţi că nu mai funcționează? 

Adrian Codirlaşu: Creștere pe datorie. Ne-am dus cu datoria publică până la peste 60% din PIB. Dar, foarte important, nu trebuie să ne comparăm cu Germania sau cu Italia, nici chiar cu Grecia.Pentru că ele plătesc o dobândă, la datoria publică, undeva aproape la jumătate de cât o plătim noi. Deci, pe noi, 60% din PIB ne costă cât o costă pe Franța sau Italia sau chiar pe Grecia 120% din PIB datorie publică. Deci, dacă noi suntem o țară emergentă, nu ne putem compara cu datoria publică în PIB a unei țări dezvoltate. 

Marius Pancu: Știți ce răspund Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, de pildă, când sunt întrebați despre acest model? Spun așa - "e una să faci acest deficit când investești în proiecte majore". Și, de pildă, că de asta l-am dat exemplu pe Sorin Grindeanu, vorbește de investițiile mult mai mari în mandatul său în autostrăzi. N-a fost așa? 

Adrian Codirlaşu: Investițiile în autostrăzi, da. Investiții în general, da. Însă, pe lângă aceste investiții, mai sunt și extrem de multe cheltuieli în administrația publică. Noi avem cea mai scumpă administrație publică din Uniunea Europeană. Ani la rând o avem, de undeva din 2018. Nu e sustenabil acest model. 

Marius Pancu: Bun, mai există o problemă, că tot vorbeați de modelul pe care l-am avut anterior, și o să revin imediat la datele sondajelui, pentru că tot mi-ați ridicat mingea la fileu aici, vreau să-mi explicați puțin creșterea asta bazată pe consum. Pentru că acum sunt foarte multe informații și vom da chiar noi, puțin mai târziu, în cadrul emisiunii, datele de la INSE cu privire la serviciile prestate populației, la consum și așa mai departe. Sunt foarte multe date care arată că a scăzut consumul. Cum privim indicatorul ăsta? 

Adrian Codirlaşu: Da, așa este, a scăzut consumul din cauza inflației. Cu inflație mare și creștere de salarii mult sub inflație, am avut inflația de peste 10%, creșterea de salarii sub 4%, salarii nete, nu are cum să mai crească consumul. De asta, un deficit duce la inflație, inflația reduce puterea de cumpărare, consumul scade. S-a văzut pe consumul de bunuri, însă și mai tare se vede pe consumul de servicii. Ele scad și mai tare. De ce? Pentru că un om, când îi scade puterea de cumpărare, primul lucru la care se uită sunt serviciile, adică o ieșire, să zicem, la masă în oraș, poate o taie și preferă să-și cumpere din supermarket mâncare. De asta, serviciile sunt mult mai lovite de această reducere a puterii de cumpărare decât partea de bunuri. 

Marius Pancu: Dar e un lucru nesănătos? Sănătos? Care poate să aibă un potențial de însănătoșire? Care arată catastrofal? Asta v-aș ruga să... 

Adrian Codirlaşu: Are și o parte, dar mică, sănătoasă. Vedem că s-a redus puțin și deficitul de cont curent. Deci s-a importat mai puțin. Însă consumul a scăzut mult mai mult decât scăderea de importuri. Deci, de asta, partea bună e mică. E o parte bună, dar e mică. 

Marius Pancu: Bun. Haideți să ne întoarcem puțin la cifrele pe care le-ați prezentat dumneavoastră. Inflația. La ce ne așteptăm? Care sunt factorii care o vor influența în continuare? 

Adrian Codirlaşu: Inflația ne așteptăm să se reducă. În august și septembrie dispare efectul creșterii de TVA și a liberalizării pieței la energie electrică și o să avem inflația scăzând sub 10%. Însă, ea va rămâne ridicată atât timp cât deficitul bugetar va rămâne ridicat. Deficitul înseamnă tipărire de bani. Mai pot veni şocuri suplimentare. De exemplu, chiar astăzi am văzut petrolul Brent tranzacționându-se, din nou, la peste 100 de dolari barilul. Lucrul acesta se va vedea din nou în preț, dacă nu deja a și început să se vadă în prețul combustibilului la pompă. Deci iarăși un impact pe inflație venind de aici. Iar războiul acesta continuă. Sunt slabe șanse, în opinia mea, să se oprească prea curând. Și vom avea această volatilitate a prețului petrolului care ne va duce în continuare la inflație venind de pe partea de combustibil. Iarăși, România are cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, care nu e în regulă, care iarăși adaugă la inflație. 

Marius Pancu:  Ați luat în considerare, pentru că știu că ați introdus și o întrebare despre barilul de țiței, ați luat în considerare și dublul șoc? Pentru că acum avem și problema de la portul rusesc cu aprovizionarea pentru Kazahstan? 

Adrian Codirlaşu: Nu. În sondajul nostru este doar prețul petrolului Brent, care e valabil pentru întreaga Europă. Ceea ce se întâmplă în Mara Neagră da, poate adăuga un stres suplimentar pe piața locală. În sensul că să dispară o parte din oferta de petrol de pe piață. 

Marius Pancu: Și atunci, una peste alta, la ce vă așteptați la prețurile de la pompă? 

Adrian Codirlaşu: Să crească în continuare. Acest 100 de dolari barilul încă nu s-a inclus total în preț. Deci vom avea în continuare prețuri care vor crește. Iar acolo este un război. Pot apărea oricând situații neprevăzute. Și acum, de la 70 s-a dus la 100 în extrem de puțin timp. Deci poate merge și mai sus, dacă în acest conflict nu se ajunge la pace. Dar nu văd cum să se poată ajunge la pace prea curând acolo. 

Marius Pancu: Vorbeați de deficit și-l identificați ca principala problemă în continuare, înțeleg bine? 

Adrian Codirlaşu: Structural, pentru economia românească, acest deficit cred că e principala problemă a economiei românești. Acest deficit generează inflație, automat inflația duce la depreciere și tot deficitul generează și acest deficit de cont curent, care poate conduce la deprecierea monedei.

Marius Pancu:  Și atunci vă întreb un lucru concret, iarăși anticipând un subiect despre care vom vorbi pe larg imediat în jurnal, dar fac eu rezumatul înainte de asta. Legea salarizării e în blocaj total, sindicatele nu vor să mai participe la discuții și spun așa - "jalonul din PNRR care ne-ar aduce aproape 800 de milioane de euro, 770 de milioane de euro, nu e atât de important pentru că, spun sindicatele, s-au economisit în primele șase luni nouă miliarde de euro, iar cheltuielile de personal au scăzut cu 700 de milioane de euro". Deci ar fi Tanda pe Manda. Și ne-am permite, spun sindicatele, să pierdem acești 700 de milioane de euro din PNRR mai degrabă decât să trecem o lege în grabă. Cât de importanţi sunt aceşti bani, domnule Codirlașu, aceşti 770 de milioane de euro? Ne permitem sau nu să-i pierdem? 

Adrian Codirlaşu: Sunt importanţi, pentru că vin de aici 700, vin din altă parte încă pe atât și se face o sumă mare. Noi ne-am pus în bugetul de anul acesta 20 de miliarde de euro primiți de la Uniunea Europeană, bani gratuiţi, care acoperă deficitul. Dacă avem o problemă în a lua această sumă, e adevărat, nimeni nu se așteaptă poate să fie luată total, dar undeva în 17, 15, 17, măcar atât să fie luați, riscăm chiar ratingul. Pentru că ne ducem din nou la un deficit mare. Deficitul ar trebui, ca să rezolvăm situația cu inflația, care mănâncă puterea de cumpărare a tuturor oamenilor, ar trebui să fim cu deficitul sub 3% din PIB aşa cum și cer reglamentările Uniunii Europeane. 

Marius Pancu:  Ceea ce nu se va întâmpla, cel mai probabil, nici măcar la finalul anului viitor. 

Adrian Codirlaşu: Nu, cred că vom sta cu acest deficit mulți ani de acum încolo și vom sta și cu o inflație mare mulți ani de acum încolo. Deci trebuie să ne pregătim pentru lucrul ăsta.

Marius Pancu:  Revenind la capcana asta, cum să se rezolve problema legii salarizării? Da, 770 de milioane de euro e miza versus a trece o lege a salarizării care, acuză bugetarii, și nu sunt puțini la număr, le scade veniturile. 

Adrian Codirlaşu:  E vorba de ...  E adevărat, pe termen scurt sunt doar banii ăștia, dar pe termen mediu și lung ne duce la o situație de reformă în administrația publică și cumva de o plată egală între diversele instituții de stat unde oamenii desfășoară aceleași joburi. De fapt, ăsta e impactul pe termen mediu și lung, o mai mare echitate în sectorul public. Ne putem gândi la diverse sporuri în anumite locuri care efectiv sunt absurde. 

Marius Pancu: Și nu neapărat la demnitari. Am văzut că acolo nu se modifică veniturile. Mai spuneți-mi și despre... Vorbeați despre riscul de retrogradare a rating-ului de țară. Cât e de mare în acest moment? Cum îl vedeți? Pentru că urmează evaluările acum în vară. În câteva săptămâni. 

Adrian Codirlaşu: Eu aș spune că scenariul de bază rămâne, ca noi să rămânem în categoria de rating recomandat investiției. Aş ataşa o probabilitate de 60% să rămânem și 40% să fim downgradați. 

Marius Pancu: 40% e mult. 

Adrian Codirlaşu: Un outlook negativ de la o agenție de rating, statistic vorbind, deci ce s-a întâmplat în istorie, înseamnă undeva 30-35% probabilitate ca în următoarele 12 luni emitentul ăla să fie downgradat. Statistica ne spune undeva 35% probabilitate. Având în vedere că de la toate trei avem outlook negativ cu ultimul calificativ de investment grade, doar statistic probabilitatea e acolo, pe la 40%. 

Marius Pancu:  Cursul? Ce-l influențează? Care e cel mai mare risc? La cât ajungem? 

Adrian Codirlaşu: Cursul? Inflația. Dacă ne uităm la cum a evoluat cursul până la războiul din Ucraina, în fiecare an se deprecia leul cu undeva cu 2-3%. Exact diferențialul dintre inflația din România și cea din zona euro. Acum, mă rog, diferențialul e mult mai mare, leul se apreciază puternic în termen reali, însă o asemenea apreciere în termeni reali nu e sustenabilă pe termen mediu, deci nominal va trebui să se deprecieze și vedem că și anul trecut și anul acesta se depreciază și cred că acest trend va continua pe mulți ani, adică vom avea în fiecare an undeva la 2-3% sau 10-15% pe bani deprecierea leului față de euro. 

Marius Pancu:  Pe sectorul imobiliar, care am văzut că are probleme? Pe dobânzi? La ce vă așteptați? 

Adrian Codirlaşu: Dobânzile sunt legate de inflație. O dobândă nominală trebuie să conțină și inflația, că altfel de ce ar investi cineva dacă n-ar obține nici măcar inflația din dobândă? Deci dobânda e legată de inflație. Cât timp avem inflație mare, dobânda va rămâne la fel de mare. 

Marius Pancu: Deci nu vă așteptați la o modificare din partea Băncii Centrale? 

Adrian Codirlaşu:  Modificarea s-ar putea să vină anul viitor, dacă reușim să coborăm cu inflația undeva la 5%, da, şi BNR-ul va scădea rata de dobândă de politica monetară. Însă vom rămâne cu dobânzi, poate cele mai mari dobânzi nominale din Europa. O să rămânem cu o inflație ridicată. 

Marius Pancu: Una peste alta, în chip de concluzie, domnule Codirlașu, din punctul ăsta în care aveți acest tablou asupra economiei, vă întreb, indiferent ce guvern ar fi în continuare, cine va veni la guvernare, că la un moment dat va trebui să avem și un guvern cu puteri depline, cât mai poate să continue modelul de austeritate? Când va trebui să fie dat un pic drumul la economie? Care e modelul care ar trebui să potențeze lucrurile? 

Adrian Codirlaşu: Acum, depinde ce vrem. Creșterea economică suplimentară ar veni cu inflație mai mare. Deci, ce alegem? Inflația va duce la scăderea puterii de cumpărare. Suntem într-o capcană, din păcate. Într-o situație de deflaţie şi e foarte greu de ieșit din ea. Cred că soluția este să luăm banii europeni. Că sunt niște bani gratuiţi care intră în economie și creează locuri de muncă și salarii mai mari și investiții și creștere economică. Altfel, local, suntem destul de blocați. Asta e caracteristica unei situații de stagflație, din păcate.