Video Armand Goşu, despre doborârea dronelor: Ruşii se scarpină în cap şi zic "ce s-a întâmplat cu Bucureștiul?"

La câteva ore distanţă de primul incident, în jurul orelor 16.00, un grup de aparate fără pilot a fost detectat în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, însă acestea nu ne-au mai încălcat spaţiul aerian. Avertismentele ambasadorului rus vin, de fapt, după ce a fost convocat la Ministerul nostru de Externe şi i s-au prezentat dovezi clare că drona doborâtă vineri este una a Moscovei. 

Ministrul Apărării a confirmat, de asemenea, că nu există niciun dubiu, pe baza investigaţiilor procurorului de caz, că drona e rusească. E o dronă Geran, adică versiunea Moscovei după Shahedul iranian, cu inscripţii în limba rusă. Un diplomat al Ambasadei Rusiei la Bucureşti va fi expulzat din România. Trimisul Kremlinului a descris convocarea la Ministerul nostru de Externe drept o cascadorie propagandistică şi a precizat că expulzarea diplomatului Moscovei nu va rămâne fără răspuns din partea Rusiei, precizează agenţia TASS. 

La rândul său, Russia Today susţine că originea dronelor care ne-au intrat în spaţiul aerian este necunoscută, încercând să menţină ambiguitatea, în pofida explicaţiilor categorice ale părţii române. Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a transmis, la rândul ei, că acuzaţiile sunt nefondate şi vor primi răspunsul cuvenit. Una peste alta, cu ocazia unor ceremonii ale Zilei Marinei Ruse, Vladimir Putin a agitat băţul revizionist şi pentru alte state din regiune şi le-a spus militarilor săi că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde războiul, iar teritoriile din vest vor reveni inclusiv României, Poloniei şi Ungariei. 

Dincolo de discursul acesta, în format restrâns şi modest, Putin a fost nevoit să anuleze din nou fastuoasa paradă militară de la St. Petersburg, din motive de securitate. Între timp, oficialii români caută soluţii mai ieftine pentru doborârea aparatelor fără pilot. Unele sisteme au fost aduse, deja, în ţară, dar este nevoie de timp pentru ca militarii să înveţe cum să le folosească. În orice caz, potrivit calculelor specialiştilor militari, am cheltuit un milion şi jumătate de euro în numai trei zile, pentru a doborî dronele care ne-au intrat în spaţiul aerian, deasupra judeţelor Buzău şi Tulcea.

Autorităţile noastre au înţeles că trebuie să se grăbească, astfel că două sisteme autonome maritime Triton, specializate în detectarea şi monitorizarea dronelor marine, vor începe să funcţioneze în Portul Constanţa.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Armand Goşu, istoric, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta: 

- Domnule Goşu, ce urmărește Rusia prin aceste, cum le numim? Accidente? Provocări? 

- Nu știu. E greu de spus. E greu de făcut o analiză. S-ar putea să nu fie ceva neapărat îndreptat împotriva României, s-ar putea să fie totuși ceva care să testeze România, pentru că sunt prea multe. Cadența asta îngrijorează. Dar spuneam că e și teoria că nu-s neapărat îndreptate împotriva României. Acum dumneavoastră trebuie să țineți ... și telespectatorii dumneavoastră trebuie să țină seama de faptul că vreme de patru ani nimeni nu a fost deranjat de aceste drone, că ele treceau pe teritoriul României.

Am numărat, ce am numărat, vreo 30 şi ceva, alţii au numărat 50 şi ceva de drone. Amintiți-vă că fostul președinte Iohannis certa presa atunci când identificase resturile unei drone în nordul județului Tulcea. Au și făcut proteste, l-au chemat pe ambasadorul Ucrainei, odată, să-l tragă de urechi cum îndrăznește nu știu ce minister de la ei sau Stat Major să spună că drona s-a îndreptat în România și a picat în România. Deci după ce tu vreme de patru ani negi că dronele rusești intră pe teritoriul României, după ce probabil că o bună parte din dronele astea atacau Ucraina trecând prin teritoriul României, deci ele au înscrise acolo, în codul lor, acest traseu, tu vii acuma și le dobori.

Păi, îl înțeleg pe ambasadorul rus că-i puțin supărat, bate obrazul - "Băi băieţi, ce faceți? Păi așa ne-am înțeles? Lăsați dronele să treacă". Şi oficialii români ne-au zis că important este să îi atace pe ucranieni, niciodată că trec pe aici. Și dintr-o dată, de asta trebuie lămurit. Ce s-a întâmplat? Cine a adresat atenția Bucureștiului că nu-i ok ce face? Că a început, dintr-o dată, să dea jos dronele. Au dat în fiecare zi câte una jos. Acuma trebuie să țineţi cont şi de faptul că ... 

- De unde această schimbare de paradigmă?

- Greu de spus. Aici trebuie să întrebăm, nu ştiu, la Cotroceni, la Ministerul Apărării, la SRI. Probabil că undeva cineva a dat o palmă peste ceafă unui reprezentant român. Și a spus, "băi, potoliți-vă, ce e chestia asta?".

- Cineva, undeva, poate să fie chiar partea americană, care și-a schimbat puțin optica în ultima perioadă? 

- Nu e exclus deloc. 

- Nu e exclus deloc. Bun. 

- Nu a-şi exclude deloc acest scenariu.

- Spuneți că nu e neapărat îndreptat împotriva României, dar împotriva a ce? 

- Nu știm, nu știm. Nu știm, nu știm, nu știm. Spun că sunt două teorii aici. Unii spun că e testată România, că altfel nu s-ar putea, uite, a început exploatarea Neptun Deep exact în această perioadă. Nu? Rușii trimit câte o dronă, nu? Pe România. Deci e clar îndreptată împotriva României. E și o altă școală de gândire care spune "nu, nu-i împotriva României, că pe aici oricum treceau drone rusești, dar noi puneam mâna la ochi să nu le vedem". Și dintr-o dată s-a întâmplat ceva și am luat mâna de la ochi și am început să le dobărâm.

Bine, am dobărât trei ca să arătăm că putem să le doborâm. Puteam să le doborâm și anul trecut? Păi da, că și anul trecut aveam F-16, și anul trecut aveam rachetele. Puteam să le doborâm și acum doi ani, când fostul președinte nega categoric. Și tot statul român, el, miniştri, armata, toată lumea, SRI-ul, toți negau. Și amintiți-vă că s-au dus jurnaliștii în Tulcea, au identificat acolo, și atunci repede a venit armata, hai, să ia ea resturile de drone să nu le vândă jurnaliștii pe eBay. 

- Exact asta vrem să aducem aminte telespectatorilor. Că dacă nu era o echipă de jurnaliști, care să-l prindă pe domnul Tîlvăr la momentul respectiv, ministrul Apărării, care se plimba... 

- Așa, Tîlvăr îl chema, celebrul Tîlvăr, care nici măcar "bună ziua" nu dădea, dacă nu avea scris pe foiță. Am avut şi minştri dintr-ăştia.

- Domnul Tîlvăr era la momentul respectiv, categoric, da. Domnia sa a ascuns la momentul respectiv faptul că dronele s-au prăbuşit. 

- Păi şi să nu fie supărat ambasadorul Rusiei? Ce bine era cu Tîlvăr, cu Iohannis, se plimbau pe acolo dronele ruse şi dintr-odată s-au trezit românii să le dea jos. "Păi, băi băieți, ce e obrăznicia asta?". 

- Dincolo de ironia situaţiei, sigur, e culmea ironiei, dar care poate fi contrarăspunsul cu care avertizează Rusia acum? Spune - "veți suporta consecințele pentru expulzarea unui diplomat al Rusiei". Ce poate să facă? 

- Da nici nu cred că mai e un diplomat. Cred că e vreun șofer, vreun funcționar, vreun bucătar, ceva pe la ambasadă. Nu cred că mai sunt diplomaţi. 

- Din informațiile mele, e un angajat de rang secund. Din eșalonul 2. Așa mi s-a transmis dinspre surse diplomate. 

- Păi așa e, dar la ruşi niciodată nu se știe cum e cu eșalonul 2. Știți cum era pe vremea lui Stalin. Ambasadorul dădea onorul la șofer și dădea raportul. Că șoferul era în grad mai mare decât ambasadorul. Nu știi niciodată cu Ambasada Rusă care ce grad are. E mai puțin important. Că la un moment dat ce o să faci? Mai e o pisică în ambasadă. Hai să expulzăm și pisica. Că nu mai e ce să expulzezi.

Problema este tu, stat român, să pui niște linii roșii acolo și să zici "bun, lucrurile astea nu se fac". Problema este alta. Că suntem într-un context foarte complex și asta vă spuneam că e și o altă școală de gândire aici care spune altceva, spune - "domne, ăsta e într-un fel, e un moment chiar de culminare, de presiune maximă a Rusiei". Ăsta e momentul în care se livrează la export cereale ucrainiene. În ultimele două săptămâni, Rusia a lansat 23 de atacuri asupra porturilor ucrainiene, în special în regiunea Odessa, și 17 atacuri împotriva navelor civile. Navele civile, mă refer în primul rând la nave care încărcau cereale.

Chiar în dimineața asta, noaptea trecută, de fapt spre dimineață, am văzut pe internet imagini video cu nava Golden Leo din Guineea-Bissau care ducea cereale, care a fost lovită în rada Portului Odessa și care s-a scufundat azi-noapte. A fost lovit acum vreo cinci zile, au murit 10 sau 11 oameni străini, erau marinari turci. Deci s-a ajuns totuși la o escaladare.

Nu trebuie să ne amenințe Zakharova. Ştim și noi ce înseamnă escaladare și înțelegem și noi contextul în care se întâmplă lucrurile astea. Ori pentru ruși, în momentul ăsta, este vital, important, să taie orice ieșire, orice instalație prin care ucrainienii ar putea să exporte cereale. Ucrainienii au mult de exportat. Amintiți-vă că era vorba de sume, de volume destul de mari, iar dacă ar fi să preia prin rutele civile, erau cam 11, nu știu anul ăsta dacă s-ar putea deschide toate cele 11 rute de transport cereale, duceau aproape un milion de tone. Deci oricum cantitățile sunt foarte mici ceea ce se exportă pe Dunăre.

Dunărea, nu mai poți să exporţi pentru că Dunărea este secată, la Budapesta este un minim istoric, Dunărea este prea mică și în felul ăsta, pur și simplu, se aruncă în faliment practic o bună parte din agricultura ucrainiană. E o presiune mare pe Guvernul de la Kiev, sunt niște dezbateri care au loc în acest moment la Kiev. Deci eu cred că trebuie să vedem într-un context mai mare, regional, ce se întâmplă, dar s-ar putea să fie și altceva aici, să fie ceva pe teme de securitate, pentru că am văzut că au fugit repede șeful de Stat Major şi cineva de la președinție la Washington, să fie primit.

Nu se știe cine îi va primi și ce să discute, dar e puțin îngrijorător faptul că, de pildă, nu văd nici în presa occidentală foarte multe lucruri despre ce s-a întâmplat cu aceste drone. N-am văzut din partea NATO și chiar dumneavoastră cred că, Antena, ați obținut un răspuns de la NATO. Nu mi s-a părut ceva foarte ferm.

Interviu acordat de Armand Goşu lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte 

- De la ce punct încolo, ăsta e un punct de discuție care mă interesează în general, de la ce punct încolo un astfel de incident depășește linia roșie NATO de la care ar trebui să primim un răspuns mai puternic, colectiv? Care sunt nuanțele care transformă un astfel de incident în ceva mai grav, de unde e necesar, e imperios să intervină NATO? 

- Depinde. Totul este o analiză judecată politic. Vă amintesc faptul că la Galați, n-ați uitat că acum o lună a explodat o dronă pe bloc la Galați. Era într-o vineri. România n-a cerut, nu, n-a invocat niciun articol 4. Hai să ne consultăm. Nu însemna că te-a atacat. Hai să ne consultăm. Cred că ni s-a spus să mergem pe burtă, să fim atenți, să nu tensionăm și noi mai mult decât e cazul. În același timp, schimbarea asta de latitudine sugerează mai degrabă că i s-a atras atenția României că trebuie să facă ceva, că nu poți să lași dronele rusești.

Presupun că-i dronă de atac, în fine, dronele Geran, după Shahed, sunt de trei tipuri. Nu știu dacă, eu n-am găsit informații precise care să indice niște explozii, că unele au 50-100 de kilograme de explozibil, ce înseamnă totuși o gaură mare. Deci poate că nu sunt drone de atac cu explozibili instalate pe ele, dar e îngrijorător faptul că s-au plimbat atât de mult timp pe aici. În momentul ăsta e clar că s-a dat un semnal să nu se mai, şi e de salutat decizia statului român, și nu trebuie nici să intrăm în panică, nici să ne... cu Zakharova, aoleu, ce zicea Zakharova, despre țările baltice, despre Polonia.

Amintiți-vă totuși că polonezii, acum doi ani, au ridicat avioanele, au dat dronele jos, şi au atras atenția Rusiei să nu se mai repete. Și, într-adevăr, nu s-au mai repetat astfel de incidente. Numai că Polonia beneficiază, din punctul de vedere al poziţiei geografice, de o poziţie ceva mai bună decât România, care este mult mai aproape de teatrul de operațiuni și vedem acum ce se întâmplă pe Dunăre. Dar, repet, s-ar putea să fie o chestie de sezon și să aibă legături strict cu exportul de cereale din Ucraina.

- Strict din punct de vedere al răspunsului României și din punct de vedere securitar, ce înțelege Rusia din ce am făcut noi acum? Cum a trecut România testul ăsta, dacă a fost un test de reacție? Cu ce notă? 

- Eu cred că ruşii se scarpină în cap şi zic "ce s-a întâmplat cu Bucureștiul? Ce fac ăștia? Ne dau dronele jos? Păi până acum parcă ne înțelegeam cu ei că se plimbau pe acolo". Mie mi se pare că România face ce trebuia să facă încă de acum doi ani. Slavă Domnnului că face. Începem și noi să semănăm cu un stat serios. Adică balticii ... 

- Deci notă mare? Practic notă mare la răspunsul ăsta? Asta vă întrebam, cred că a trecut, totuşi, cu notă mare România testul ăsta, nu? 

- Absolut. Acuma, nu știu. Știți că ruşii nu sunt foarte generoși. Ruşii dau note doar până la 5. 

- Noi, noi suntem notaţi. Ruşii ne interesează mai puțin. 

- Nu, nu, nu. Din punctul de vedere al, depinde, nu mă interesează ce zic ruşii. Faptul că pe ruși îi deranjează asta mi se pare o notă bună pentru autoritățile române. Faptul că președintele comunică pe tema asta cu fermitate, iar mi se pare o notă bună. Ai în sfârșit un ministru al Apărării care poate să vorbească fără fițuică în față pe care trebuie să o citească. Și știe să comunice, am văzut, că are și postări pe rețelele sociale. Iar mi se pare un lucru foarte bun. Un ministru de Externe la fel. Deci, din punctul ăsta de vedere, e un progres pe care îl face România. Ce nu știm nu e dacă face acest progres la o presiune externă a aliaților sau face acest progres pentru că în sfârșit s-au prins și demnitarii noștri. Nu era chiar ok ce se întâmpla cu aceste drone rusești care se plimbau pe teritoriul României. 

- Propaganda am văzut-o. V-am și redat eu câteva dintre mesajele pe care le-a transmis. Am văzut și multitudinea de postări de pe rețelele sociale de la români, de la partide din România, de la așa numiții idioți utili. Cum a punctat Rusia în războiul minților în urma acestor incidente cu drone, domnule Goşu? 

- Nu cred că a punctat. Nu cred că a punctat. Bine, Rusia punctează oricum prin faptul că noi vorbim despre lucrul ăsta atât de mult și punctează, dar n-ai cum să nu vorbești. N-o să dau vină pe dumneavoastră, că așteptați dumneavoastră, ca și mine, de vreo doi ani jumate ca să dăm în sfârșit niște drone jos. Și dacă le dă jos Armata Română, normal că o să vorbim despre asta. Peste trei luni, când mai dăm alte drone jos, probabil că nu o să mai vorbim cu atât entuziasm despre Armata Română care dă drone jos. Bun, faptul că sunt diverse poziții, asta mi se pare sănătos. Adică, ce vreți acum? Ca să facem un regim autoritar, ca Rusia, să începem să dăm șapte ani pușcărie pentru niște postări, pentru niște like-uri, pe reţelele sociale și așa? 

- Nu, mă întreb dacă a potențat evenimentul ăsta și mai mult o afinitate pro-Kremlin, în direcția Kremlinului, sau dacă s-a produs un rally around the flag, cum spun americanii, o solidarizare în jurul statului?

- Eu nu sunt convins că e un mare entuziasm și susținere pentru Rusia în România, cât mai degrabă în România avem o populație dezamăgită de traziție. Sunt oameni care chiar au pierdut niște cauze sociale foarte puternice aici, în afară de câteva zone dintr-astea cu prosperitate într-adevăr foarte ridicată, București, Timișoara, în rest e o țară cu oameni destul de săraci, sunt oameni care au pierdut în această tranziție, sunt oameni nemulțumiți și normal că acești oameni par să îmbrățișeze orice cauză, orice personaj care e împotriva statului român sau cu care statul român se războieşte. Și a nimerit să fie Rusia în situația asta.

De asta se creează impresia că românii preiau narative rusești și îmbrățișează cauza rusă. Ceea ce eu nu sunt convins că se întâmplă cu adevărat. Oamenii sunt foarte nemulțumiți. Vedem că statul nu îi mulțumește, nu reacționează, nu a înțeles mesajul din campania electorală din 2024 și o să vedem că o să crească valul ăsta de nemulțumiri, dar asta nu înseamnă că trebuie să punem semn de egalitate între o atitudine pro-rusă, pro-moscovită, pro-Kremlin și, nu, valul de nemulțumiri care vedem că, din păcate, încă mai crește în România.