Video Cum a evoluat mediul de afaceri din România. Ponderea valorii adăugate în PIB a fost de 66% în 2024
Specialistul economic Observator, Iancu Guda, vorbeşte despre cele mai interesante evoluţii ale mediului de afaceri din România.
Vindem, cumpărăm, bem, luăm haine. Dar ce valoare adăugată creăm? Din valoarea adăugată se dau taxe, salarii și bunăstare.
Este bine să vinzi, să-ți crească cifra de afaceri, dar ce valoare adăugată generezi? Ăsta este PIB-ul și este suma valorii adăugate generate de toate companiile din România. Ce este valoarea adăugată? Este ce adaugă companiile peste costul de achiziție de la furnizorii cheie.
De exemplu, un farmacist ia medicamente. Ce valoare adăugată pune deasupra? Apoi, o fabrică de mobilă ia cherestea, face mobilă. Ce valoare adăugată pune deasupra? Din această valoare adăugată se dă toată bunăstarea în România: pensii, salarii, taxe, dobânzi la bânci, şi așa mai departe.
Cifra de afaceri a companiilor din România a crescut de aproape 3 ori în 14 ani
Dacă ne uităm la cifra de afacere a companiilor, de la 912 de miliarde în 2010 a crescut la 2692 de miliarde în 2024, cam aproape de trei ori.
Și dacă ne uităm la PIB, valoarea adăugată a căscut de la 539 miliarde, la 1765 de miliarde, de trei ori și jumătate. Deci, PIB-ul, valoarea adăugată crește de trei ori şi jumătate mai rapid decât evoluția vânzărilor companiilor. Un rezultat fantastic, care a permis plata unor salarii mai mari în România. Salariile au crescut de 5 ori, de la 1000 de lei la 5300 de lei. Asta înseamnă bunăstare. Nu doar să vindem, să și producem valoare adăugată.
Și dacă ne uităm la 2024, ponderea PIB-ului, valoarea adăugată la rulaje, deci cifra de afaceri a tuturor companiilor din România, este 66%.
Dacă ne uităm la ponderea PIB-ului în valoare adăugată, a crescut de la 59% în 2010, până la 66% în 2024. A fost o scădere după pandemie. 2020, 2021, 2022, pentru că inflația erodează valoarea adăugată. Crește și PIB-ul, crește și cifra de afaceri, dar raportul dintre ele scade. Pentru că această inflație, creșterea prețurilor nu poate fi transpusă imediat.
Creșterea costurilor de aprovizionare nu poate fi transpusă imediat în creșterea prețurilor, pentru că mai sunt și stocuri și pentru că mai e și problema de putere de cumpărare a consumatorilor. În ultimii trei ani, ‘22-’24, valoarea adăugată raportată la PIB a crescut 66%. Este aproape de maximul ultimului deceniu și mai bună cu 20% decât în urmă cu 10 ani.
"De 20 de ani sunt în business, în lumea financiară, la cel mai înalt nivel am învățat în America, în Anglia. Vă garantez, din acest indicator, numai din acest indicator se poate crea bunăstare. Nu din pix creștem salarii și pensii pe datorie. Aia nu e bunăstare, e îndatorare pe generațiile viitoare" a relatat specialistul financiar Iancu Guda.
De ce scade profitul chiar dacă valoarea adăugată creşte
Dacă ne crește valoarea adăugată, de ce ne scade profitul? Pentru că avem o scădere a profitului cu 13% în ultimii 2 ani. Vânzările au crescut cu 13%. Valoarea adăugată a crescut la 66%. Ei bine, pentru că din valoarea adăugată am plătit salarii în creștere mai accelerată.
Doar în ultimii 2 ani salariul a crescut cu 25%. Inflația acumulată, 12%. Apoi au crescut taxele, care au "mâncat" din valoarea adăugată. Apoi am avut capacitatea să producem un pic mai mult. Deficitul comercial raportat la PIB de la 12% scade la 9%.
"Și mai avem și dobânzi persistent ridicate din cauza inflației și riscului de țară. Și mai avem și niște cheltuieli pe care antreprenorii le înregistrează pe firmă ca să scadă profitul, să pătească taxele mai mici. Ăsta e adevărul. Îmi pare rău. Sunt aici să vă spun adevărul, chiar dacă pe unii doare. Dar, pe total, avem și trenduri bune și provocări. Eu cred că este un progres în România în ultimii trei ani și suntem mai pregătiți pentru ceea ce urmează" a mai spus specialistul financiar Iancu Guda.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
