Video Sectorul cărnii creşte pe hârtie, nu la raft. Cum s-a dublat piaţa fără ca românii să mănânce mai mult
Sectorul cărnii din România a trecut printr-o transformare accelerată în ultimul deceniu: cifrele de afaceri s-au dublat, însă creşterea reală a consumului este minimă. Specialistul Observator, Iancu Guda, explică într-o nouă rubrică IQ Financiar de ce preţurile au împins piaţa în sus, cum arată profitabilitatea industriei şi de ce câţiva jucători mari controlează aproape jumătate din producţie.
Industria cărnii reprezintă unul dintre cele mai importante segmente ale economiei româneşti, cu impact direct asupra consumatorilor şi a veniturilor la bugetul de stat. "Ne interesează atât în calitate de clienți, dar și consumatori, dar și români, pentru că acest sector contribuie la PIB, taxe, impozite și suntem cu toții afectați", subliniază Iancu Guda.
Lanţul este format din trei zone principale: fabricarea produselor din carne, distribuţia şi retailul specializat. Producţia poate include materie primă din import, iar distribuţia şi retailul comercializează atât produse autohtone, cât şi produse din afara ţării. De aceea, spune Guda, este crucial ca românii să aleagă, atunci când este posibil, produse realizate în România, pentru că "asta creează valoarea adăugată la noi", spune specialistul economic al Observator. Totuşi, consumatorul rămâne suveran: "Sigur că suntem stăpâni pe banii noștri, alegem ce vrem, de unde vrem".
O piaţă în creştere rapidă, susţinută în principal de preţuri
Analiza ultimilor 15 ani arată o evoluţie spectaculoasă a volumului financiar din industrie. Producţia de carne a crescut de la 4,5 miliarde de lei la 10,7 miliarde de lei. Retailul specializat aproape s-a triplat, ajungând de la 800 de milioane la 2 miliarde de lei. Distribuţia a avansat mai lent, de la 5,2 miliarde la 7,7 miliarde de lei, într-un ritm mult inferior celorlalte componente. Explicaţia, spune Guda, este că o parte a producţiei interne merge direct la export, motiv pentru care nu se regăseşte în distribuţia locală.
Per total, piaţa cărnii a ajuns de la 11,9 miliarde de lei în 2015 la 20,5 miliarde de lei în ultimul an raportat. "Este o dublare, dar de fapt și prețurile s-au dublat. Așa că aproape 90% vine din preț, doar 10% din creșterea cantității consumate". Consumul mediu anual pe locuitor a crescut într-un ritm modest, de la 67 de kilograme la 74 de kilograme pe an, ceea ce confirmă că expansiunea sectorului este mult mai degrabă valorică decât cantitativă.
Profitabilitate în scădere după pandemie
Cu un deceniu în urmă, industria cărnii era într-o situaţie fragilă. Profitabilitatea era aproape de zero în distribuţie, negativă sau minimă în retail şi doar uşor pozitivă în producţie. Odată cu creşterea consumului, întregul lanţ a înregistrat o îmbunătăţire, ajungând la un maxim în anul pandemiei.
A urmat însă o perioadă dificilă. "Creșterea prețurilor la energie în special, salariile peste productivitate și agresivitatea produselor din import au făcut ca profitabilitatea să scadă pe toate palierele de comercializare", precizează Guda. În prezent, producţia rămâne cea mai rentabilă componentă a lanţului, cu o marjă de profit de 5,1%, în timp ce distribuţia funcţionează la aproximativ 2,9%, iar retailul la 2,4%. "Destul de bunicel profitul pentru producție", punctează specialistul.
Structura industriei devine tot mai concentrată în jurul companiilor de top. "Top 10 jucători au o cifră de afaceri cumulată în fabricare de 5 miliarde de lei, care înseamnă aproape jumătate, mai exact 46% din sectorul de fabricare carne". Această concentrare conferă marilor producători un rol sistemic, cu puterea de a influenţa stabilitatea şi evoluţia întregii pieţe, dar şi capacitatea României de a-şi acoperi consumul intern cu producţie locală.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
