Fostul procuror DNA, Mircea Negulescu, exclus din nou din magistratură printr-o decizie a ICCJ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, o nouă excludere din magistratură a procurorului Mircea Negulescu, după ce a admis recursul formulat de Inspecția Judiciară. Instanța supremă a constatat săvârșirea mai multor abateri disciplinare, subliniind că reaua-credință este incompatibilă cu exercitarea funcției judiciare, potrivit Agerpres.
"Luni, Completul de 5 judecători în materie civilă a judecat, în dosarul 1298/1/2025, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva hotărârii Secţiei de procurori a CSM privind abaterile disciplinare reţinute procurorilor Mircea Negulescu şi Alfred Virgiliu Savu şi a dispus excluderea din magistratură a procurorului Mircea Negulescu şi sancţionarea cu reducerea indemnizaţiei cu 20% pe o perioadă de 6 luni a procurorului Alfred Savu. În ceea ce îl priveşte pe procurorul Lucian Onea (fostul şef al DNA Ploieşti - n.r.), Inspecţia Judiciară nu a formulat recurs", se arată într-un comunicat al ICCJ transmis AGERPRES.
Abaterile disciplinare reținute de Inspecția Judiciară
Potrivit aceluiaşi comunicat, "sesizarea disciplinară reţinea, între faptele imputate procurorilor Alfred Virgiliu Savu şi Mircea Negulescu (în prezent exclus din magistratură), săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) şi t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, respectiv "nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter" şi "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă", faptele constând în aceea că, la data de 13 aprilie 2016, au purtat discuţii în afara cadrului legal cu numiţii C.V., A.A.R, S.C., B.M.G şi o altă persoană care a dobândit, la aceeaşi dată, statut de martor ameninţat, cu privire la împrejurările pe care le cunoşteau fiecare dintre aceştia în legătură cu obiectul urmăririi penale desfăşurate în dosarul 113/P/2016 şi la oportunitatea acordării statutului de martor ameninţat unora dintre aceştia şi prin care s-au creat premisele divulgării măsurilor de protecţie dispuse cu privire la martori ameninţaţi, precum şi ca persoane neîndreptăţite să ia cunoştinţă de conţinutul probatoriului, prin nesocotirea dispoziţiilor din Codul de procedură penală. Circumstanţele arătate de Inspecţia Judiciară au arătat că, în fapt, prin această divulgare către martorii din cauză a unor elemente ale anchetei, aceştia au redat ulterior în mărturii aspectele de care aflaseră prin conduita culpabilă a procurorului".
Înalta Curte mai arată că a admis recursul Inspecţiei Judiciare şi a constatat, din probele administrate anterior şi din relaţiile sosite de la parchet - pentru care cauza a fost repusă pe rol -, că cei doi procurori au săvârşit abaterile disciplinare pentru care au fost cercetaţi de Inspecţia Judiciară, respectiv cele prevăzute de art. 99 lit. j) şi lit. t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, sancţiunile fiind stabilite prin raportare la cota de participare şi circumstanţele săvârşirii celor două abateri.
Reaua-credință, incompatibilă cu funcția de magistrat
Soluţia pronunţată luni de instanţa supremă a avut în vedere, în esenţă, faptul că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, magistraţii au obligaţia de a acţiona în conformitate şi cu loialitate faţă de lege, reaua-credinţă fiind incompatibilă cu garanţiile exercitării funcţiei judiciare, se mai menţionează în comunicat.
În primăvara anului 2019, un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis excluderea din magistratură a procurorului Mircea Negulescu, tot pentru săvârşirea mai multor abateri disciplinare.
Instanţa supremă a menţinut atunci o decizie a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din ianuarie 2018, prin care a fost admisă acţiunea Inspecţiei Judiciare şi s-a dispus excluderea lui Mircea Negulescu din magistratură pentru săvârşirea a cinci abateri disciplinare.
În noiembrie 2024, Lucian Onea şi Mircea Negulescu au fost achitaţi definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un dosar instrumentat de fosta Secţie Specială, în care au fost acuzaţi de săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă, parte civilă în cauză fiind Sebastian Ghiţă.
Cei doi primiseră o soluţie de achitare şi în primă instanţă, în iunie 2023, decizia fiind menţinută prin respingerea apelurilor formulate de Parchet şi de Sebastian Ghiţă.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰