Simina Tănăsescu, noul preşedinte al CCR. A fost consiliera lui Iohannis, care a și numit-o la Curte în 2019

Alegerea noului președinte a avut loc în urma retragerii fostului șef al CCR și după ce duminică dimineață trei noi judecători au depus jurământul. CCR avea termen cinci zile ca să numească un nou președinte. Cei trei noi judecători CCR sunt Dacian Dragoş, Asztalos Csaba şi Mihai Busuioc. Ei au depus duminică jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan. 

Dacian Dragoş a fost propunerea preşedintelui Nicuşor Dan, Csaba Asztalos este din partea UDMR, iar Mihai Busuic a fost propus de PSD.

Cei trei i-au înlocuit pe Livia Stanciu, Varga Attila și Marian Enache cărora le-a expirat mandatul.

Cine e Simina Tănescu, noul președinte al CCR

Potrivit CV-ului postat pe site-ul Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu are  licenţă în ştiinţe juridice, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, România (1991); diplomă de studii aprofundate în drept public, Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea „AIX-Marseille III”, Franţa (1991-1992); doctorat în drept public, Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea „Aix-Marseille III”, Franţa (1997); studii post-doctorale în drept constituţional, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, România (2011); abilitare de a conduce doctorate, Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne, Franţa (2015).

Ea a fost judecător (1991-1993), Judecătoria Sector 1, Bucureşti; cadru didactic (din 1993) şi profesor universitar îndrumător de doctorat (din 2006), Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, România; cadru didactic asociat (din 1995) şi responsabil pedagogic (2007-2014) al Collège juridique d’études éuropéennes de Bucarest (www.collegejuridique.ro), Universitatea din Bucureşti (România) şi Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne, Franţa; membru fondator şi director (2008-2019) al Centrului de drept constituţional şi instituţii politice, Universitatea din Bucureşti; reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii (2009-2011); reprezentant al României în cadrul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2000-2004); membru pentru România în cadrul Grupului de experţi independenţi pe lângă Congresul puterilor locale şi regionale al Consiliului Europei (2000-2018); consilier prezidenţial (2015-2018); reprezentant al României în cadrul Înaltului Consiliu al Institutului Universitar European (2016-2019).

Este autor sau co-autor a numeroase lucrări, între care: ''Principiul egalităţii în dreptul românesc'' (1998), ''Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică'' (2002), pentru care a primit premiul ''Andrei Rădulescu'' al Uniunii Juriştilor din România, ''Legile electorale - comentarii şi explicaţii'' (2004), ''Constituţia României - comentariu pe articole'' (2008), pentru care a fost distinsă cu premiul ''Hannibal Teodorescu'', ''Constituţia economică a României'' (2011), ''Reforma constituţională: analiză şi proiecţii'' (2012), ''Excepţia de neconstituţionalitate în România şi Franţa'' (2013), ''Constitutional Review and Democracy'' (2015), ''Constitution, democratie et elections'' (2016), ''Droits fondamentaux, equilibre budgetaire et protection juridictionnelle'' (2017), ''Migration - New chalenges for Europe, for State Soverignty and for the Rule of Law and the Welfare State'' (2017), ''Governance and Constitutionalism - Law, Politics and Institutional Neutrality'' (2018), ''Constituţia României - comentariu pe articole'' (2019); conform https://www.ccr.ro/. A semnat peste 75 de studii, articole, cronici şi note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din ţară şi străinătate. În 2011, a primit ''Ordinul naţional pentru merit'', grad de Cavaler, iar în 2018, ''Legiunea de onoare'', grad de Cavaler, distincţii conferite de Republica Franceză. 

Simina Tănăsescu, numită judecător la CCR de Iohannis

Simina Tănăsescu a demisionat de la Cotroceni în 20 iunie 2018, în urma scandalului provocat de o discuţie avută cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu pe tema mandatului acestuia. Preşedinţia spunea la acel moment că nu a fost nicio presiune, dar că nu trebuie să existe niciun fel de suspiciune în rândul opiniei publice. Scandalul a izbucnit după ce judecătorul constituţional Petre Lăzăroiu a declarat că a avut o întâlnire cu consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, aceasta spunându-i că fundaţia VeDem Just îi cere preşedintelui să emită un decret de revocare a sa de la CCR.

Lăzăroiu spunea că mandatul său este perfect legal şi că "se vrea neapărat să se creeze o presiune". Ulterior, judecătorul CCR a declarat că Simina Tănăsescu nu i-a cerut să demisioneze şi nici nu s-a simţit presat din partea acesteia. Simina Tănăsescu a fost numită la CCR în 2019, după ce mandatul de nouă ani al lui Petre Lăzăroiu s-a încheiat.

Cei trei noi judecători CCR au depus jurământul la Cotroceni

Duminică, trei noi judecători numiţi la Curtea Constituţională - Dacian Cosmin Dragoş, Csaba Asztalos şi Mihai Busuioc - au depus jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, CCR are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii. Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit. Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României poate propune o singură candidatură. Judecătorii numiţi de preşedinte sunt - Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină şi Dacian Cosmin Dragoş. Cei numiţi de Camera Deputaţilor sunt: Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Csaba Asztalos. Judecătorii numişi de Senat sunt: Cristian Deliorga, Laura Scântei şi Mihai Busuioc. Dacă la primul tur de scrutin nici un candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.

Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰