Video Ce sunt şi cum tratăm virozele de primăvară

• Trecerea la primăvară, cu schimbări de temperatură şi presiune, determină reacţii diferite ale organismului.

Haideţi să vorbim despre sănătatea noastră! Trecerea la primăvară, cu schimbări de temperatură şi presiune, determină reacţii diferite ale organismului. 8 din 10 boli cu dureri de cap, febră sau nas înfundat sunt viroze. 

Denumite de mulţi guturai sau răcelile primăverii, sunt cele mai frecvente afecţiuni ale copiilor în această perioadă. Atenţie! Şi nu se tratează cu antibiotice, spun medicii. Ca să nu se agraveze, trebuie să respectăm câteva reguli simple, spun medicii. 

Mihai Craiu, medic pediatru: Când ne gândim la boli virale? Când afecţiunea afectează mai mult decât un loc al căii aeriene. Când ai şi muci şi roşu în gât şi o problemă la ureche şi voce răguşită şi respiraţie, improbabil să ai boală bacteriană împrăştiată în tot corpul tău. Copilul începe să facă brusc temperatură, adică valori măsurate de 38 de grade sau mai mult. În al doilea rând, apar probleme respiratorii care sunt caracteristice fiecărei grupe de vârstă. Copiii foarte mici vor avea secreţii care o să curgă singure, pot să şi vomite după ce tuşesc, şi, în al treilea rând, vor avea o respiraţie mai dificilă. Copiii pot să hârâie, cum spun părinţii. 

Vezi și

Spaima părinţilor este febra, iar aşteptarea tuturor este să primească o prescripţie cu antibiotic. Ce e de făcut? 

Mihai Craiu, medic pediatru: Foarte mulţi părinţi se aşteaptă când al lor copil are febră să primească antibiotic şi aici trebuie spus că la această vârstă, în acest moment de tranziţie de la rece la cald, 8 din 10 boli acute cu febră şi muci sunt viroze. Nu spun Covid sau Noncovid. Viroze. Cu alte cuvinte, este mult mai probabil să greşim dacă prescriem antibiotic. Virozele trebuiesc tratate cum au fost tratate întotdeauna, adică cu simptomatice. Dacă ai dureri de cap, primeşti analgezic. Dacă are febră mare, antitermic, dacă nu poate să mănânce, oferim alimente moi, nici prea calde, nici prea reci, dacă nu vrea să înghită nimic, să îi dăm lichide. Trebuie să ajutăm organismul să se odihnească şi să îl hidratăm bine. Singurul lucru care rezolvă o boală virală este timpul. O boală virală se spune că trece cu antibiotice în şapte zile şi fără antibiotice într-o săptămână. La o boală care nu are nevoie de antibiotice, putem să dăm orice. Cifrele magice sunt trei, patru zile într-o afecţiune care implică urechea, să aibă febră şi să îl doară urechea. Dacă nu e bine, după 3-4 zile dăm antibiotic, după o săptămână la o faringită acută sau o boală a gâtului şi poate să fie 10-14 zile la bronşită ori la problemele înregistrate la căile aeriene superioare şi inferioare. 

Hainele şi îmbrăcatul excesiv nu îi ajută deloc pe copii în această perioadă. 

Mihai Craiu, medic pediatru: Singurul supliment despre care există dovezi că influenţează acţiunea noastră imunologică este vitamina D, de la ulei de peşte până la comprimate. Un copil foarte mic are nevoie de mişcare în aer liber, de soare. Nu facem Covid când mergem pe munte sau în aer liber în parc. Temperaturile de peste 20-22 de grade nu sunt favorabile în cameră. Ba chiar cresc riscul de deshidratare, aşa că ar fi bine să folosim un umidificator de cameră. 

Deci, durerile de cap, nasul înfundat, tusea uscată sau durerile musculare sunt simptome specifice virozelor de primăvară care, atenţie, nu se tratează cu antibiotice. Tratamentul simptomatic este cel mai bun, timp de trei zile. Din a patra zi, ar trebui să simţim deja o ameliorare a stării. 

Ce să făcem ca să nu ne îmbolnăvim? Lucrăm deja la asta în ultimul an. Evitaţi aglomeraţiile, spălaţi-vă pe mâini cât mai des şi bucuraţi-vă de vitamina D, de la soare, în primul rând.

Atât pentru astăzi. Ne vedem şi pe observatornews.ro, la secţiunea Observator Medical, cu tot ce trebuie să ştim ca să rămânem sănătoşi! 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰