Video Bolojan anunță noi tăieri la pensiile speciale, după decizia CCR privind magistrații
A şasea oară a fost cu noroc pentru premierul Ilie Bolojan! După trei luni de amânări, CCR a dat, totuşi, undă verde tăierii pensiilor speciale încasate de magistraţi. Asta după ce unul dintre judecătorii apropiaţi de PSD a schimbat în ultima clipă, tabăra. Preşedintele Nicuşor Dan a salutat decizia Curţii, dar şefii din Justiţie, în frunte cu Lia Savonea, au anunţat că vor sesiza instanţele europene pentru a bloca decizia CCR.
Ilie Bolojan a reacţionat primul după decizia Curţii Constituţionale.
Premierul a anunţat un nou proiect de lege prin care va încerca să limiteze și celelalte categorii de pensii speciale.
"Este un pas esenţial spre corectarea inechităţilor care au afectat încrederea oamenilor în Stat. Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forţei fizice și intelectuale la 50-52 ani. În luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecţiile.", a precizat Ilie Bolojan, premierul României.
O reacţie a avut şi preşedintele Nicuşor Dan.
"Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanţa lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută.", a scris pe Facebook șeful Statului, Nicuşor Dan, înainte să decoleze spre Washington.
Decizia CCR a venit după 5 amânări consecutive și un vot-surpriză dat azi de judecătorul Mihai Busuioc.
Surse Observator spun că inițial cei 4 judecători numiți la CCR cu sprijinul PSD - Gh Stan, C. Deliorga, B. Licu și M. Busuioc - au pledat pentru sesizarea CJUE, așa cum a cerut ICCJ condusă de Lia Savonea. Această sesizare a fost respinsă cu un vot la limită, de 5 la 4. Ulterior, judecătorii CCR au dat un vot de 6 la 3 pentru a respinge contestaţia depusă de ICCJ. Asta înseamnă că reforma pensiilor speciale este constituțională și va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru a fi promulgată.
CCR a explicat azi că nu are competenţa de a stabili valoarea pensiilor încasate de magistrați și nici procentul din salariu de care va depinde calcularea ei. În plus, Curtea a explicat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului a respectat Constituţia, iar urgenţa a avut în vedere "evitarea accentuării dezechilibrului bugetar".
Surse Observator spun că fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, a mers azi de dimineață la sediul CCR și ar fi discutat în secret cu unii judecători.
"Așa și ce ar trebui să știu eu legat de ce face Florin Iordache?", s-a adresat reporterilor Sorin Grindeanu, preşedinte PSD.
Reporter: A încercat să pună presiune pentru sesizarea CJUE?
Grindeanu: Dar de ce mă puneți pe mine să răspund în numele lui Fl Iordache? Vă rog să îl întrebați.
Reporter: Vizita în birourile judecătorilor CCR cu doar câteva ore înainte de decizia Curţii?
Grindeanu: Vă rog să îl întrebați.
După decizia Curții, Guvernul va încerca să convingă Comisia Europeană că România merită totuși să încaseze cei peste 230 milioane euro, suma aferentă jalonului din PNRR.
"Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară: 230 milioane euro aferente jalonului PNRR. Imediat ce legea va fi promulgată vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor.", a explicat Ilie Bolojan, premierul României.
De cealaltă parte, șefa Instanței Supreme, judecătoarea Lia Savonea, a anunțat că va încerca să blocheze tăierea pensiilor magistraților: "Independența justiției nu este negociabilă, iar Înalta Curte va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente."
Reforma validată de CCR prevede că pensiile magistraților vor fi limitate la cel mult 70% din ultimul salariu net. În același timp, vârsta de pensionare va crește treptat, în următorii 15 ani. Concret, asta înseamnă că, din anul 2041, judecătorii și procurorii se vor pensiona și ei tot la 65 ani.
În prezent, pensia medie încasată de magistrați depășește 5000 euro/lună. După aplicarea reformei, media va scădea la echivalentul a 3500 de euro lunar.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
