Scenariu-şoc pe scena politică. Iohannis demisionează pentru a prelua şefia CE, iar Ciucă ajunge preşedinte interimar

Charles Michel, actualul preşedinte al Consiliului European, va candida la alegerile pentru Parlamentul European şi se va retrage din funcţie începând cu luna iunie, ceea ce înseamnă că forul care reuneşte şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană va rămâne fără preşedinte în această vară.

Teoretic, premierul maghiar Viktor Orban este cel care trebuie să preia, cel puţin ca interimar, şefia Consiliului European, pentru că de la 1 iulie Ungaria este ţara care va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. 

Klaus Iohannis, soluţie de avarie la şefia Consiliului European

Vezi și

Însă marile cancelarii occidentale vor să evite acest scenariu în ideea în care premierul de la Budapesta este văzut drept un lider mult mai apropiat de retorica şi interesele Kremlinului în UE iar preşedintele Klaus Iohannis ar fi una dintre soluţiile de avarie. Aşadar şefului statului ar putea prelua din iulie preşedinţia Consiliului European. Teoretic, asta înseamnă că ar trebui să demisioneze din funcţia de şef al statului. 

Iar Constituţia României prevede că dacă şefulul statului demisionează cu 6 luni înainte de termen şi funcţia ar deveni vacantă atunci preşedinte interimar ar urma să fie instalat actualul şef al Senatului, adică liderul PNL Nicolae Ciucă. Acesta ar urma să asigure interimatul în funcţia de şef al statului până la alegerile prezidenţiale. 

Aceste alegeri nu au pentru moment o dată certă. Teoretic ar trebui organizate în luna noiembrie, însă în coaliţia de guvernare se poartă discuţii pentru comasarea alegerilor locale cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Prin urmare sunt şanse să avem alegeri prezidenţiale la finalul lunii septembrie, mai precis în ultima duminică a lunii.  

Culisele negocierilor dintre PNL şi PSD pentru comasarea alegerilor

Liberalii şi-ar dori ca alegerile locale să aibă loc în aceeaşi zi cu primul tur al prezidenţialelor. Cei de la PNL consideră că implicarea primarilor îi va ajuta enorm, astfel încât să poată ajunge în finala pentru Palatul Cotroceni cu Nicolae Ciucă. Social-democraţii nu au respins varianta, dar au pus o condiţie: PNL şi PSD să susţină un candidat unic pentru preşedinţie. Cel mai probabil, acesta va fi Marcel Ciolacu.

"Cred că putem considera că această condiţie este un fel de refuz al PSD de a accepta comasarea. PSD ştie că în general are o problemă în turul al II-lea al prezidenţialelor. Poate să se lovească de candidatul PNL şi atunci un candidat unic i-ar ajuta să depăşească această situaţie" a explicat Cristian Pârvulescu, profesor de politologie. 

Sursele Observator susţin că liberalii nu sunt dispuşi să ajute un social-democrat să ajungă în fruntea statului. Iar asta este o mare problemă pentru PSD, care nu a mai deţinut funcţia de preşedinte al României din anul 2000, când românii au ales răul cel mai mic, aşa că Ion Iliescu l-a învins pe Corneliu Vadim Tudor. Tocmai de aceea, social-democraţii s-ar putea să facă o serie de compromisuri.

Comasarea alegerilor mai prezintă, însă, o problemă majoră. La locale, fiecare om votează doar acolo unde îşi are domiciliul din cartea de identitate. Pentru prezidenţiale, îşi poate exprima opţiunea oriunde doreşte, indiferent dacă este în ţară sau în străinătate. Social-democraţii consideră că nu este un obstacol insurmontabil.

"Si omul cred ca ar fi obosit de patru campanii electorale, de patru ori convins sa voteze pe X sau pe Y. Intervine si (...)  fenomenul acesta de plictiseală", a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.

Organizarea celor patru rânduri de alegeri va costa aproape 4 miliarde de lei. O eventuală comasare ar însemna o economie de 1 miliard de lei.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰