Antena Meniu Search
x

Ședință CSAT fără ministrul Apărării. Ce s-a decis la Cotroceni

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi aprobat, în şedinţa de marţi, propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României. CSAT a aprobat și actualizarea  programului Armata 2040 și a discutat despre războiul din Ucraina. Ședința a avut loc la o zi după demisia ministrului Apărării, Vasile Dîncu și cu premierul Nicolae Ciucă interimar la Apărare.

de Redactia Observator

la 25.10.2022, 18:07

Ședință CSAT, fără ministrul Apărării. Ce s-a decis la Cotroceni
Ședință CSAT, fără ministrul Apărării. Ce s-a decis la Cotroceni - www.presidency.ro

Evaluarea oportunităţilor de conectivitate din regiune în sectorul energetic şi în cel al transporturilor a fost unul dintre punctele de pe ordinea de zi a CSAT, anunță Administraţia Prezidenţială.

Criza energetică, situația armatei și războiul din Ucraina, discutate în ședința CSAT de la Cotroceni

În cadrul şedinţei au fost abordate şi stimularea investiţiilor pe termen scurt şi mediu în dezvoltarea producţiei de gaze naturale, atât onshore, cât şi offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creşterea capacităţii de extracţie din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum şi concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii şi Arabia Saudită.

CSAT: Introducerea reactoarelor nucleare modulare mici este importantă pe termen mediu

Pe acelaşi subiect

În acelaşi timp, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generaţia a IV-a, mici şi modulare, cât şi consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale. Principalul punct pe agenda CSAT l-a constituit analiza războiului din Ucraina şi implicaţiile sale pentru România. "Consecinţele conflictului declanşat de către Federaţia Rusă împotriva unui stat suveran se resimt şi la nivelul regiunii extinse a Mării Negre, fiind afectate statele din regiune, dar şi securitatea euroatlantică şi globală în ansamblul său", se arată în comunicat.

Membrii Consiliului au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei. De asemenea, au fost analizate propunerile de contracarare a potenţialelor ameninţări, astfel încât să fie menţinută pacea în regiunea Mării Negre şi să fie evitată extinderea conflictului. Aceste propuneri vizează, în principal, implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forţelor armate, creşterea numărului exerciţiilor Aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria şi Georgia privind securitatea Mării Negre, precum şi valorificarea oportunităţilor în domeniul economic şi al interconectivităţii din regiunea extinsă a Mării Negre.

Membrii CSAT au reiterat că obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securităţii şi a apărării naţionale, mai arată Administraţia Prezidenţială. A fost discutată şi implementarea sancţiunilor internaţionale, din perspectiva intereselor României, cu accent pe măsurile restrictive adoptate împotriva Federaţiei Ruse şi a Republicii Belarus.

În contextul agresiunii ilegale şi nejustificate împotriva Ucrainei, au fost adoptate, până în prezent, opt pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Acestea cuprind sancţiuni ţintite împotriva a 1.236 de persoane şi 115 entităţi, precum şi măsuri sectoriale în domeniile financiar-bancar, energie, transporturi, apărare, materii prime şi alte bunuri relevante, media.

Buget mai mare pentru Armată

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat actualizarea programului "Armata 2040", pe principalele direcţii: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare şi a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum şi măsurile pentru o mai bună menţinere a personalului militar calificat, informează Administraţia Prezidenţială.

Programul "Armata 2040" urmăreşte dezvoltarea unor capabilităţi militare naţionale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligaţiei constituţionale de apărare a integrităţii teritoriale a României.

"În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forţe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaţilor, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul naţional sau pentru sprijinirea aliaţilor noştri, auto-sustenabile şi cu mijloace de protecţie multidimensională, cu un sistem de comandă şi control flexibil şi eficient", se arată în comunicatul citat.

La şedinţa CSAT condusă de preşedintele Klaus Iohannis au participat premierul Nicolae Ciucă (ministru interimar al Apărării), ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul de Interne, Lucian Bode, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul Consiliului, Mihai Şomordolea. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Obişnuiţi să reciclaţi medicamentele expirate?

Observator » Stiri politice » Ședință CSAT fără ministrul Apărării. Ce s-a decis la Cotroceni