Video Drona navală care a expus vulnerabilităţile României. Ce s-ar fi întâmplat dacă mai avansa 700 de metri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Explozia din Portul Constanţa arată vulnerabilitatea totală a României când vine vorba de drone navale. Garda de Coastă recunoaşte că nu poate detecta astfel de aparate, deşi operează radare de 40 de milioane de euro. Armata spune că poate repera doar drone zburătoare. La mai bine de patru ani de la începutul războiului din Ucraina, Nicuşor Dan spune că va cere aliaţilor echipamente suficient de performante să ne protejeze. O tragedie a fost evitată ieri doar din noroc. Dacă drona ar mai fi înaintat câteva sute de metri, deflagraţia ar fi aruncat în aer o navă cu aproape 9 mii de tone de metanol.
Explozia dronei navale a fărâmat pereţii halei din port ce adăpostea Agenţia de salvare a vieţii pe mare. Forţa deflagraţiei s-a simţit pe o rază de 3 kilometri. Dar putem să ne bucurăm, am scăpat ca prin urechile acului.
Drona navală a explodat lângă un terminal cu nave încărcate cu combustibil
Dacă drona ar mai fi înaintat 700 de metri, ar fi ras un terminal petrolier unde erau ancorate nave pline de combustibil.
"Gândiţi-vă că acolo erau două nave în operare. Acum putem spune, una opera metanol. Şi avea 8.500 de tone", a afirmat Vergil Chiţac, primarul Constanţei.
Metanolul poate fi de cinci ori mai distructiv decât dinamita, atunci când explodează. Slavă Domnului, am scăpat şi de data aceasta, dar nu graţie unor măsuri extraordinare luate într-o situaţie de criză de autorităţile române. De fapt, instituţiile care ar fi trebuit să protejeze cel mai mare port românesc de la Marea Neagră par să fi înţeles abia ieri că nu pot depista dronele navale.
"Ministerul Apărării are radare aeriene în zonă, unde poate vedea la altitudini mai mici, dar nu la suprafaţa apei, ci obiecte care zboară", a spus Radu Miruţă, ministrul Apărării.
De ce nu au văzut radarele drona navală care a ajuns în Portul Constanţa
Nici Garda de Coastă nu poate repera astfel de aparate. Chiar dacă instituţia a investit 40 de milioane de euro fix într-un sistem de detecţie a navelor. În 2019, instituţia se lăuda că fix cu ajutorul SCOMAR a descoperit celebra şalupă cu droguri eşuată pe ţărm la Sfântu Gheorghe. Ieri, acelaşi sistem nu a văzut drona ucraineană.
"Sistemul a fost conceput pentru detectarea unor ținte civile precum ambarcațiuni de agrement, bărci de pescuit, ambarcațiuni rapide. Sistemul nu a fost proiectat pentru detectarea dronelor maritime sau a altor platforme fără pilot", a transmis instituţia.
Nicuşor Dan promite noi măsuri după explozia din port
Nicuşor Dan a convocat azi şefii din Armată şi miniştrii Apărării şi de Interne la Constanţa, pentru a căuta împreună soluţii. Iar la final a promis că ne vom adapta rapid.
"Dificultatea cu dronele şi aeriene şi navale, cum a fost cazul ieri, este că radarele normale nu le văd. (...) În 10 iunie o să avem o discuţie la NATO şi aşteptăm o suplimentare de echipamente", a afirmat Nicuşor Dan, preşedintele României.
Drona care a ajuns în Portul Constanţa a fost observată iniţial la ora 6 şi 11 minute. Specialiştii militari au ajuns la faţa locului la ora 6:47, pentru a începe operaţiunile de dezamorsare. Portul a fost închis după mai bine de o oră. Iar ordinul de evacuare a venit abia când ucrainenii ne-au anunţat, la ora 10:00, că drona urmează să sară în aer la 10 şi 26 de minute.
"Dacă azi vom găsi o dronă în Portul Constanţa, vom acţiona exact cum s-a acţionat ieri", a mai afirmat preşedintele României.
Ministrul Apărării le-a cerut ucrainenilor să schimbe felul în care comunică pericolele care pot afecta şi ţara noastră.
"Aşteptarea foarte ferm transmisă este să ne informeze cât de repede se poate. (...) Vom încerca, la nivel diplomatic, în perioada următoare să punctăm cu ei un protocol", a mai declarat Radu Miruţă, ministrul Apărării.
Misterul celor patru drone ucrainene. Ce ţintă ar fi avut iniţial
Potrivit Spotmedia, misiunea celor patru drone ucrainene era distrugerea navei cisternă Safeen Elona, care plecase din portul Midia Năvodari la ora 9 şi 20 de minute. Ucrainenii susţin că nava aflată sub pavilionul Insulelor Marshall şi aflată pe lista de sancţiuni a Kievului, ar fi folosită de fapt de Rusia pentru a ocoli sancţiunile privind comerţul de carburanţi.
Compania KMG International spune că nici nava, nici proprietarul şi nici operatorii Safeen Elona nu figurează pe vreo listă de sancţiuni internaţionale.
O altă ipoteză este că ruşii ar fi preluat controlul dronelor şi le-ar fi trimis intenţionat către Constanţa.
"Ruşii sunt buni. E clar că prin bruiajul electronic au reuşit să devieze şi să pună stăpânire pe cele patru drone. (...) Intenţia a fost să ajungă la Oil Terminal şi să producă dezastru", a mai afirmat Vergil Chiţac, primarul Constanţei.
Autorităţile române recunosc că nu ştiu încă nici măcar ce traseu au urmat dronele ucrainene. Şi că va dura cel puţin o săptămână să adune toate datele.
