Video Semnele unui AVC care nu trebuie ignorate. De ce tot mai mulți tineri ajung la spital cu accident vascular
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Semnele unui AVC trebuie recunoscute cât mai rapid, iar dacă reușim să le identificăm într-un timp scurt, putem evita o adevărată tragedie. Despre ce trebuie să știm când vine vorba de recunoașterea unui accident vascular cerebral, dar și despre ce provoacă AVC-uri la pacienți din ce în ce mai tineri a vorbit invitatul special de astăzi la Observator 16, Răzvan Stănciulescu, șeful Secției de Radiologie Intervențională de la Institutul de Neurologie și Boli Neurovasculare București.
Prezentator: Ați observat la acești pacienți tineri, de 20, 30 sau 40 de ani, că aveau ceva în comun? Făceau anumite lucruri greșit sau, dimpotrivă, nu făceau anumite lucruri?
Răzvan Stănciulescu: Dacă vorbim despre accidentul vascular ischemic, ponderea cea mai mare este în continuare la pacienții vârstnici. Însă avem și mulți pacienți tineri. Anul acesta am avut inclusiv cazuri de pacienți tineri care au suferit un AVC pe fondul unui traumatism la nivelul zonei cervicale.
Prezentator: Deci nu neapărat la cap, ci la gât? O lovitură la nivelul gâtului?
Răzvan Stănciulescu: Da, o leziune care a afectat vasele de sânge de la nivelul gâtului, cele care transportă sângele către creier.
Prezentator: Care au fost semnele pe care le-au avut și le-au ignorat?
Răzvan Stănciulescu: Semnele au fost cele clasice. Folosim și noi o abreviere pentru a le identifica rapid și pentru a îndruma pacientul către ambulanță. Vorbim despre căderea colțului gurii, incapacitatea de a mișca un braț sau un picior, dificultăți de vorbire, imposibilitatea de a se exprima fluent, vertij ori amețeli puternice.
Prezentator: Aceste semne trebuie recunoscute în câteva secunde. Trebuie să le observăm foarte repede.
Răzvan Stănciulescu: Exact. Este nevoie de campanii de informare a populației, astfel încât, dacă observăm astfel de simptome la o persoană din jurul nostru, să anunțăm cât mai rapid serviciul de ambulanță.
Prezentator: În cât timp trebuie să se intervină pentru ca efectele să nu fie devastatoare?
Răzvan Stănciulescu: Pacientul trebuie să ajungă la spital cât mai repede. În primele patru ore și jumătate se poate administra un trombolitic, o medicație intravenoasă care poate dizolva cheagul de sânge. Dacă este vorba despre un vas mare blocat, trombul poate fi extras în primele șase ore. Există și situații excepționale în care, în funcție de particularitățile pacientului, această fereastră terapeutică poate fi extinsă. Contează foarte mult existența unor vase colaterale care protejează neuronii pentru o perioadă mai lungă.
Prezentator: Revin la prima întrebare. Pacienții care ajung la vârste fragede să facă un AVC au ceva în comun? Nu fac mișcare, fumează, consumă alcool? Au un stil de viață care îi predispune la un accident vascular sau acesta poate apărea din senin?
Răzvan Stănciulescu: Trăim într-un ritm de viață accelerat. Acest lucru duce la creșterea valorilor tensiunii arteriale. Avem o alimentație precară, nesănătoasă, lipsă de mișcare. Dacă vrem să reducem numărul accidentelor vasculare cerebrale, trebuie să acționăm pe două fronturi: prevenția, despre care am vorbit până acum, și dezvoltarea mai multor centre specializate, precum și pregătirea unui număr mai mare de medici pentru astfel de urgențe.
Prezentator: Pentru că aceasta este o problemă. Cele mai multe centre sunt în marile orașe. Ce se întâmplă în mediul rural cu cei care suferă un astfel de accident?
Răzvan Stănciulescu: Normele europene recomandă existența unui centru la un milion de locuitori.
Prezentator: În teorie. Știm cum stau lucrurile în practică.
Răzvan Stănciulescu: În ultimii ani am reușit să triplăm numărul centrelor, atât pentru tromboliză, cât și pentru trombectomie. Centrele de trombectomie sunt în prezent în număr de 13.
Prezentator: Apropo de ritmul alert în care trăim, înseamnă că stresul poate fi un factor de risc? Poate fi o cauză?
Răzvan Stănciulescu: Cu siguranță. Este chiar un cerc vicios. Stresul poate declanșa un sindrom metabolic. Pe fondul creșterii tensiunii arteriale apar leziuni la nivelul vaselor de sânge. Dacă nu ne alimentăm corect și avem valori crescute ale colesterolului, pe aceste leziuni se formează plăci de aterom. Din păcate, aceste fenomene apar la vârste tot mai mici. De aceea trebuie să facem mai multă mișcare, în special exerciții cardio.
Prezentator: Facem ce facem și ajungem tot la stilul de viață pe care trebuie să îl adoptăm: să facem mișcare, să avem grijă ce mâncăm și să încercăm să reducem stresul. Dacă se poate, în lumea în care trăim.
