Atenţie, părinţi! Jocul fatal al automutilării, extrem de popular pe Internet, îi transformă pe adolescenţi în ţinte perfecte
Specialiştii din poliţie îi sfătuiesc pe adulţi să-şi asculte copiii. În lipsa comunicării de acasă se deschide uşa în online, pe care nu se ştie niciodată cine intră. Deja mai mulţi adolescenţi români au încercat jocul care a dus la mai multe sinucideri, iar reporterii Observator au reuşit să stea de vorbă cu ei.
Specialiştii din poliţie îi sfătuiesc pe adulţi să-şi asculte copiii. În lipsa comunicării de acasă se deschide uşa în online, pe care nu se ştie niciodată cine intră. Deja mai mulţi adolescenţi români au încercat jocul care a dus la mai multe sinucideri, iar reporterii Observator au reuşit să stea de vorbă cu ei.
"De ce vrei să joci porcăria asta?"
"Pentru că oricum nu am ce să pierd. Mama e în Italia de 15 ani, tata e un alcoolist, de mic am dormit în gară şi prin parc, nu am prieteni reali, am doar câţiva prieteni virtuali"
Este răspunsul unui pretins adolescent, aparent neglijat de familie, dat reporterilor Observator în urma unui experiment realizat pe o reţea de socializare.
- Băut bine la ora şapte dimineaţa, un şofer de microbuz din Hunedoara a pus în pericol viaţa a 17 elevi pe care...
- Apar informaţii noi, în cazul selfie-ului ucigaş de la Sibiu. Cei 8 copii urcaseră pe bloc împreună cu două...
- O tânără din Târgu Jiu a fost spulberată de o maşină scăpată de sub control. Şoferul ar fi leşinat la volan
Dar, unii adulţi par să nu fi înţeles această lecţie. O demonstrează studiul realizat de experţii din Poliţia Română în colaborare cu specialiştii norvegieni. 24 la suta dintre adolescenţi sunt victimele SEXTING-ULUI, adică primesc mesaje cu tentă sexuale de la necunoscuţi. Recent, alţii cad în capcana automutilării, un joc posibil fatal.
Însă, în cele din urmă, experţii au reuşit să descifreze codul pericolului din online, o lume care nu de puţine ori poate fi fatală tinerilor vulnerabili. Respectivii nu încearcă altceva decât să identifice eventualele vulnerabilităţi ale acestor copii, iar unui astfel de infractor sau persoană rău intenţionată nu-i trebuiesc decât patru elemente.
Primul, identificarea stimei de sine a victimei şi evaluare fizică a ţintei. Al doilea, marcarea unor semne distinctive pe corp şi fotografierea lor. În al treilea rând aflarea nemulţumirilor şi dezamăgirilor. Ultimul element, şi cel mai important, dezvăluirea programului de zi cu zi al utilizatorilor.
De vineri, telefonul lui Bogdan sună în continuu. Un mesaj postat pe o reţea de socializare a răspândit vestea că el ar putea fi călăuza doritorilor într-un joc fatal. Nimic mai fals, spune tânărul.
-Am fost şi sunat de oameni care mi-au zis "eşti criminal", m-au înjurat, m-au ameninţat, că eu sunt organizatorul.
În cadrul aceluiaşi experiment, în urma unei postări în care am folosit cuvinte cheie, contul de pe reţeaua de socializare ne-a fost şters. Un pericol la fel de mare, spun experţii în IT, care cred că fenomenul poate fi folosit în defavoarea internetului.
-Un pretext excelent pentru a cenzura anumite activităţi pe o reţea socială. Îndeplineşte toate condiţiile: are copii, vulnerabilitate, un subiect trending şi creează un precedent enorm, suspendăm un hashtag pentru că, nu-i aşa, ne pune în pericol.
Mai îngrijorătoare decât provocările din online sunt întâlnirile din offline. 30 la sută dintre tinerii intervievaţi în acelaşi studiu realizat de români şi norvegieni sunt dispuşi să îşi cunoască interlocutorul de pe net, fară să conştientizeze pericolul din spatele monitorului.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰