Video Cum a ajuns un poliţist pensionar din Sri Lanka să lucreze în România la cărat marfă. Vrea să-și țină fiul în facultate

Ne aflăm într-un depozit de băuturi de unde se aprovizionează sute de afaceri din Dolj. În perioada sărbătorilor, prin mâinile muncitorilor trec zilnic tone de marfă. E nevoie de oameni pe care să te poţi baza şi care să nu te lase la greu, spun patronii. I-au găsit peste mări şi ţări: tocmai în Sri Lanka. De acolo vine şi Roshan. Pentru el şi familia lui, România este o binecuvântare.

Roshan, muncitor din Sri Lanka: Mi-am adus şi soţia să ajute. Iar de la anul, din ianuarie, şi fratele meu va veni în România ca să ajute şi el în această companie.

Pentru a se integra cât mai repede, unii şi-au ales chiar şi nume româneşti, iar angajatorul le oferă lecţii de limba română şi calificare la locul de muncă. Pradip, Paul pe numele său românesc, tocmai şi-a obţinut permis de stivuitorist. 

Vezi și

Pradeep, muncitor din Sri Lanka: Îmi place în România. Vorbesc puţin limba română. Acum trei ani am venit aici.

Poveştile asiaticilor nu diferă de cele ale românilor plecaţi în străinătate

După o viaţă de muncă în ţara de baştină, Jayantha a ieşit la pensie, dar banii sunt prea puţini pentru a-şi ţine fiul la facultate.

Jayantha, muncitor din Sri Lanka: Sunt pensionat din poliţia militară. Iar acum am venit aici în căutarea unei alte şanse. Lucrez aici, iau banii şi îi plătesc lui.

Oamenii sunt loiali şi recunoscători pentru şansa pe care au găsit-o în ţara din care românii pleacă fără să se mai uite înapoi. În urma lor rămân sute de mii de locuri de muncă.

Cristina Oprea, reporter Observator: 264.000 de locuri de muncă au fost dispnibile în primele opt luni ale acestui an. Dintre ele, peste 50.000 au fost declarate în mod repetat la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, pentru că nimeni nu şi-a dorit să le ocupe.

Este şi motivul pentru care, în 2022, Ministerul Muncii va elibera 100.000 de vize pentru muncitorii din statele non-UE. Angajatorii spun însă că este nevoie de mai mult.

Virgil Dobrotă, responsabil resurse umane: Adică prin a suplimenta să zicem personal în instituţiile de imigrări, fiind că în momentul de faţă cred că sunt un pic depăşiţi de volumul de muncă, şi de asemenea în ambasada sau ambasadele noastre de unde provin aceşti lucrători.

În momentul de faţă procesul de angajare a unui muncitor non-UE durează circa cinci luni de la depunerea documentaţiei.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰