Video Fenomenul "kidult" ia amploare. Tot mai mulți adulți redescoperă bucuria jocurilor: "Mă simt autentică"
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Se spune că la maturitate ne întoarcem la pasiunile din copilărie. Iar fenomenul global "kidult" pare să confirme acest lucru: tot mai mulți adulți investesc în jocuri, fie că vorbim de seturi de construcție, figurine de colecție, jocuri de societate sau console video. Pentru mulţi, este o formă de terapie, o evadare din stresul cotidian. Însă dincolo de nostalgie, trendul pune în mișcare o industrie de miliarde.
Adulţi în acte, copii în suflet. Printre griji, facturi, deadlineuri şi responsabilităţi, tot mai mulți oameni simt nevoia să ia o pauză și să redescopere, măcar pentru câteva ore, bucuria simplă a jocului.
Aproape 8 din 10 adulţi au cumpărat jucării în 2025
Unora le place să petreacă ore întregi construind un LEGO, alții își cumpără figurine, păpuși sau chiar un urs uriaș. Iar generația Z pare să fie în fruntea acestui trend: aproape 8 din 10 tineri cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au cumpărat jucării pentru ei sau pentru alți adulți, în 2025. Magazinele de profil s-au adaptat și ele. Oferta nu mai este destinată exclusiv copiilor, iar fenomenul se vede inclusiv în industria vestimentară.
Fenomenul se numește "kidult" și descrie o categorie de adulţi care investesc în hobby-uri asociate copilăriei: de la jucării și jocuri de societate, până la colecții de figurine și filme animate. Trendul a început în pandemie şi a luat amploare de-a lungul anilor.
"În ultimii ani se vorbește de un fenomen de infantilizare a societății. Dacă ne uităm, de exemplu, la francizele de filme care au făcut cei mai mulți bani în istorie, sunt francizele Avengers, sunt filmele cu supereroi. Din primele 10 locuri, 7 sunt cu filme de supereroi", a explicat sociologul Dan Petre.
Se întorc la copilărie pentru a uita de griji
Deşi are aproape 30 de ani, Diana se consideră o fire copilăroasă. Pentru ea, joaca şi umorul sunt o formă de apropiere în cuplu.
"Cu iubitul meu, avem momentele noastre acasă, când ne simțim bine, lăsăm telefoanele și ne jucăm ca doi copii și ne aducem aminte de vremurile alea când eram copii. E mișto să simți asta într-o relație. Mă simt autentică, mă simt ușoară, nu mă ascund, nu încerc să fiu femeia aia puternică care sunt la job", a povestit Diana, în vârstă de 28 de ani.
"Ultima dată m-am jucat cu niște prieteni şeptică în parc. Bucurie, îmi oferă o anumită satisfacție", a spus Ionuț, în vârstă de 21 de ani.
Cum influențează dificultățile financiare alegerile tinerilor
Sociologii spun că tendința spre joacă este tot mai puternică in ultimii ani pentru că tinerii își amână marile planuri de viață din motive financiare. Cum o casă sau o carieră par ţeluri tot mai greu de atins, ei își redirecționează veniturile către obiecte de colecție și experiențe care le oferă confort emoțional.
"Jucăria îndeplinește mai multe funcții: ne jucăm, ne relaxăm, avem o pauză. În al doilea rând, această jucărie poate îndeplini dorul, nostalgia și dorința de a mă conecta cu cineva din copilăria mea: cu un părinte, cu un bunic. Atunci când vorbim de jocurile de construcție, e nevoia de control și să construiesc ceva ce în viața reală nu pot să construiesc, nu am control", a explicat psihologul Florina Stancu.
La 25 de ani, Vlad recunoaşte că activitatea lui preferată din timpul liber este să se joace pe calculator. Spune că, pentru el, jocurile video sunt o adevărată terapie.
"Mă face să mă simt din ce în ce mai tânăr și să uit de griji. Contează mult pentru grija sufletească", a povestit Vlad, în vârstă de 25 de ani.
Întrebat cum se simte după o astfel de activitate, tânărul a răspuns: "Mult mai liniștită".
Și cum bugetul este de adult, dar dorințele de copii, industriile de divertisment folosesc tot felul de strategii ca să transforme joaca într-o afacere de miliarde.
"Ai ajuns la nivelul 23 și, ca să treci la nivelul 24, este nevoie să te duci în magazin și să iei o jucărie de plastic și doar dacă o conectezi la calculator poți să ajungi la nivelul 24", a explicat Dan Marc, specialist în marketing.
Dar joaca a depășit şi granițele industriei de divertisment. Alex, de exemplu, a deschis un restaurant în Capitală, unde meniul vine la pachet cu distracție.
"Prinde pentru că ne aduce aminte de copilărie: scoate copilul din tine. Ai fi vrut să te joci cu niște jucării și nu am fi avut posibilitatea în timpul acela să ne jucăm cu așa ceva", a explicat fondatorul unui restaurant tematic.
"Am ales această experiență pentru că avem niște șoferi de excavator în echipă, iar unul dintre ei chiar a vrut să vină aici. Este amuzant, este o experiență frumoasă", a povestit Symond, un turist.
Însă specialiștii trag un semnal de alarmă: când joaca devine o scuză ca să fugim de probleme, apare sindromul Peter Pan, o situație în care rămânem blocați emoțional în copilărie și evităm să ne luăm viața în propriile mâini.
"De recomandat este ca săptămânal să avem momente de joacă, dar să nu ne afecteze ritmul vieții, programul de muncă", a explicat psihologul Florina Stancu.
Cifrele confirmă că joaca a devenit o afacere serioasă de oameni mari: fanii adulți generează deja până la un sfert din veniturile totale ale LEGO, piața jocurilor de societate crește cu aproximativ 10% pe an, iar 80% dintre pasionații de jocuri video sunt, de fapt, adulți. Practic, nu am renunțat la copilărie - doar ne-am cumpărat jucării mai scumpe.
