Video Părinții postează, copiii rămân expuși. Ce riscuri ascunde publicarea imaginilor pe internet

Prezentator: Coralia Neagu, psiholog Salvaţi Copiii, este invitata mea din acest moment de la Observator 16. Bine ne-am regăsit și mă bucur că ai acceptat invitația noastră să vorbim despre un subiect sensibil, fără să judecăm neapărat una dintre alegeri. Dar poate ar fi bine să expunem aceste pro și contra, de ce să expunem sau de ce să nu expunem mai degrabă copiii în mediul online, pe rețelele sociale, că despre asta e vorba.

Invitat: Mulțumesc mult pentru invitație. În primul rând, există riscuri, dar nu e musai, vreau să specific. Nu e vorba despre interdicție, ci e vorba, invit la discenământ și la o întrebare către copil, dacă e de acord să pună.

Prezentator: Deci ar fi bună poate chiar o discuție. O discuție cu copilul, indiferent de vârstă, sau de la un anumit moment încolo.

Invitat: De la un anumit moment, când copilul are capacitatea de a-și da cu părerea și de a spune dacă e de acord sau nu. Nu vorbim de un copil de 3 ani, dar putem să vorbim de un copil de 9-10 ani, care este capabil să spună dacă își dorește să apară pe internet sau nu. În primul rând, controlul imaginii este afectat. Controlul fotografiei. Odată ce am urcat o fotografie pe internet, nu mai avem control asupra ei. Deși spunem că o punem pe un cont privat și că lucrurile sunt în control, se poate face captură de ecran, poate fi redistribuită, tăiată, folosită, scoasă din context. Al doilea lucru care se poate întâmpla este amprenta digitală afectată a copilului. Încercăm să facem o amprentă digitală cu care copilul mai târziu, când devine adolescent, nu va fi de acord. Adică mi-ai creat o identitate online cu care eu nu sunt de acord. Acum la 14, 16, 18 ani. Un alt lucru despre care vorbim, așa cum arată și cercetările Salvați Copii, ultimele cercetări, unul din doi copii, mă refer la respondenții eșantionului, spun că au fost contactați de un străin. Dintre aceștia, 30% povestesc că au trecut până la o situație sângenitoare sau neplăcută creată de acelule străini.

Prezentator: Pe ce grupe de vârstă a fost făcut acest lucru?

Invitat: 12-17 ani. Adolescenți. Acest lucru îl vulnerabilizează pe copil. Încă o dată, dacă eu pun informația despre el, adică pun o poză la școală unde există o uniformă, niște semnalmente despre identitatea copilului. Ar putea să fie găsit mai ușor. Poate să fie, putem să mergem până la impersonare, poate să-i fură cineva imaginea și apoi să-și facă un cont și să posteze numele copilului sau mai mult, poate fi, studiile arată că sharing-ul este asociat cu cybervictimizarea, cyberhate-ul și folosirea abuzivă a datelor personale. Mai exact, copilul este pus în rol, poate fi pus în rolul de victimă prin hărțuirea online, prin amenințări, prin mesaje de ură.

Prezentator: Adolescenții, pentru că spuneți și de acest studiu, că mi se pare valoros în contextul discuției noastre, adolescenții înțeleg așadar în ziua de astăzi că expunerea le face un deserviciu, că spuneau de altfel și adolescenții că nu vor să mai apară cu fața foarte mult în mediul online.

Invitat: Desigur, în toți studiile noastre Salvati Copiii arată că 70% dintre copiii respondenți petrec undeva la minimum 3 ore pe zi pe internet. Minimum, deci urcă, urcă, urcă. Acest lucru ne arată că mediul online nu mai poate fi separat de viața reală. Copiii știu care sunt pericolele, le învață. Uneori pe propria piele, alteori prin exemplu. În cadrul acelui studiu, 60% dintre copiii au spus că au asistat la cyberbullying. Deci ei știu ce se întâmplă acolo și poate de aia își roagă părinții să nu. Invit părinții să gândească de două ori dacă vor să pună acea fotografie și evident să

Prezentator: Sau să evite cel puțin, că se pot face fotografii prin care ei să evite cel puțin fața sau lucruri care să fie identificate mult mai ușor la acel copil. Ar fi asta o variantă.