UN AN DE LA COLECTIV. ANCHETA GSP - Începutul sfârşitului pentru firma care şi-a bătut joc de pacienţii din spitalele din România (I)
UN AN DE LA COLECTIV. În aprilie 2016, la cinci luni după incendiul din Colectiv şi la trei luni după ce Gazeta Sporturilor a scris despre infecțiile nosocomiale care i-au ucis pe o bună parte dintre cei internați în spitale, Gazeta Sporturilor a publicat o serie de articole care a provocat o undă de şoc în societatea românească, la fel cum s-a întâmplat după tragedia din octombrie 2015.
UN AN DE LA COLECTIV. În aprilie 2016, la cinci luni după incendiul din Colectiv şi la trei luni după ce Gazeta Sporturilor a scris despre infecțiile nosocomiale care i-au ucis pe o bună parte dintre cei internați în spitale, Gazeta Sporturilor a publicat o serie de articole care a provocat o undă de şoc în societatea românească, la fel cum s-a întâmplat după tragedia din octombrie 2015.
7 aprilie 2016
UN AN DE LA COLECTIV. Gazeta Sporturilor publică, joi, 7 aprilie, 13 dosare medicale ale unor tineri care au murit în urma tragediei din Colectiv, în toate cele 13 cazuri septicemia fiind cauza deceselor. Medicii spun, sub protecţia anonimatului, că, de altfel, foarte puţini dintre cei care au decedat după o săptămână de la incendiu nu erau infectaţi cu bacterii extrem de periculoase din spitale şi că aceasta este realitatea pe care o ascund autorităţile, iar ei vor să dovedească acest lucru cu dosarele.
UN AN DE LA COLECTIV. ”Aceştia 13 nu sunt singurii care au murit din cauza infecţiilor. De fapt, foarte puţini dintre cei care au murit după o săptămână nu erau infectaţi! Este realitatea pe care o ascund autorităţile şi acest lucru vrem să-l dovedim cu dosarele”, au spus atunci surse medicale.
UN AN DE LA COLECTIV. Spitalele de la care proveneau dosarele, care au aproximativ 100 de file fiecare, erau Sfântul Pantelimon, Spitalul de Arşi, Spitalul Municipal de Urgenţă şi Sfântul Ioan.
Citeşte şi Cel puţin 13 dintre victimele de la Colectiv au fost ucise de bacteriile luate din spital!
UN AN DE LA COLECTIV. În toate cazurile prezentate au apărut bacterii extrem de periculoase, iar analizele arată că aceste infecţii au apărut în spitale, de unde de altfel şi provin bacteriile. Cei mai mulţi dintre pacienţi au fost contaminaţi în sânge cu mai multe bacterii. Răniţii au murit în stare de septicemie fie în ţară, fie în străinătate, acolo unde părinţii susţin că au ajuns târziu, după amânări şi fără ca ei să fie informaţi cu privire la riscurile crescute din unităţile bucureştene.
Cauza morţii pentru toţi cei 13 tineri a fost septicemia:
Pacientul 1: A fost infectat în plăgile de pe faţă şi urechi cu acinetobacter şi klebsiella;
Pacientul 2: În plăgile de pe tot corpul a fost contaminat şi infectat cu 4 bacterii intraspitaliceşti: pseudomonas spp, provid. spp, acinetobacter şi klebsiella pneumoniae. Două bacterii aveau rezistenţă totală, inclusiv la colistin;
Pacientul 3: Este victima căreia i-au fost depistate în plăgi şi sânge cele mai multe bacterii, 7 la număr: acinetobacter, S. saureus, pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, E. Coli, stafilococ coag., klebsiella pneumoniae;
Pacientul 4: La 5 zile de la internare a fost depistat cu 3 bacterii mortale în plăgi: E. clacae, pseudomonas spp şi acinetobacter;
Pacientul 5: Pe 5 noiembrie avea în răni bacteria pseudomonas spp, iar după 4 zile i-au fost depistate alte 3 bacterii: klebsiella, P Stuartii şi acinetobacte;
Pacientul 6: În ziua a 3-a analizele au depistat pseudomonas spp în arsuri, iar în ziua a 7-a au mai apărut acinetobacter şi Piocianic;
Pacientul 7: Pe 4 noiembrie i s-a depistat bacteria pseudomonas spp în secreţia traheală. O zi mai târziu, rana de pe piciorul drept a fost contaminată cu ap. providae stuartii;
Pacientul 8: Victima era deja contaminată pe 4 noiembrie cu pseudomonas spp pe rana de pe omoplat şi piocianic în secreţia traheală;
Pacientul 9: În a patra zi de la tragedie, victima avea căile respiratorii contaminate cu acinetobacter;
Pacientul 10: Pe 2 noiembrie, pacientul avea deja în plăgile de pe mâini acinetobacter, iar în zilele următoare a fost contaminat şi cu pseudomonas spp;
Pacientul 11: Victima a fost depistată cu pseudomonas spp chiar în prima zi, proba fiind prelevată de pe vârful cateterului;
Pacientul 12: A fost contaminat cu MRSA, o formă nouă a stafilococului auriu, rezistentă la antibiotice;
Pacientul 13: Analizele au evidenţiat acinetobacter în plăgile de pe mâini.
8 aprilie 2016
UN AN DE LA COLECTIV. Părinţii lui Bogdan Istrate, unul dintre tinerii care şi-au pierdut viaţa în incendiul din Clubul Colectiv, au postat pe pagina de Facebook a fiului lor un “acord post-mortem” pentru ca Spitalul Bagdasar-Arseni să le furnizeze dosarul medical, după ce reprezentanţii unităţii medicale au refuzat solicitarea părinţilor.
UN AN DE LA COLECTIV. “DA, domnule manager al Spitalului Bagdasar Arseni, vă dau acordul meu postum pentru a elibera părinţilor mei dosarul meu medical! Tot ceea ce am devenit până a ajunge în spitalul condus de dumneavoastră le datorez lor, părinţilor mei, sprijinului şi dragostei cu care m-au crescut, educat şi ocrotit, ca să devin un om asumat şi responsabil în adevăratul sens al cuvântului, în orice împrejurare de viaţă! Cum puteam să vă dau eu acordul altfel, când eu am ajuns prin jocul sorţii în spitalul care urma să mă ucidă cu bună ştiinţă, într-o stare în care numai la asta nu m-as fi gândit atunci? Îmi cer scuze că nu am avut prezenţa de spirit să vă intreb atunci, pe loc, dacă voi mai ieşi viu de acolo sau, măcar, dacă voi mai avea vreo clipă de luciditate ca să pot semna actul care să le dea acest drept. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, eu nu am mai fost nicio clipă cu adevărat conştient de mine şi de ceea ce mi se întâmpla, iar în politicile spitalului nu intră şi cererea acestui acord de principiu pacientului internat. Pentru că, nu-i aşa, spitalul acţionează ca o mare fraternitate, supusa unui cod secret de procedură, ce nu ar dezvălui nimănui mizeria în care sunt tratati bolnavii. Singurele acorduri cerute de spital sunt cele în care gravitatea cazului sau dificultatea intervenţiei pun în pericol viata pacientului, iar medicii vor să aibă o asigurare «în alb», aşa, de principiu, că nereuşita intervenţiei lor nu va fi interpretată ca malpraxis şi sancţionată ca atare mai târziu. De unde să ştie nişte părinţi înnebuniţi de groaza pentru viaţa copilului lor, părinţi care speră in fiecare secundă într-o îmbunătăţire a stării lui şi care refuză cu obstinaţie să cedeze lupta, că trebuie sa aibă acordul meu pentru a primi dosarul medical, după ce eu nu voi mai fi? Cum ar fi fost să ma întrebe: «Bogdan, ştii, exista riscul, foarte mare, ca tu să mori aici. Esti de acord ca dupa aceea să putem lua dosarul tău medical, să aprofundăm pe îndelete prin ce chinuri groaznice ai trecut?». (…) Voi, managerii de spitale care invocaţi o lege greşită pentru a nu ne da aceste dosare, vă daţi seama de absurdul situaţiei? Vă protejaţi cu o lege strâmbă, care trebuie urgent schimbată, dacă chiar exista...Cum să nu fie posibil pentru un părinte care a dat tot ce a putut mai bun copilului său să vadă ce tratament, îngrijire şi proceduri medicale i-a administrat spitalul, în vederea prezervării vieţii sale si restabilirii stării lui de sănătate?”, este mesajul atribuit tânărului.
UN AN DE LA COLECTIV. “Şi, în condiţiile astea, vă miraţi că vor să afle cum am murit?!? Cum ne-am infectat cu bacterii şi mai ales când anume? Vă este Frică sau Ruşine de faptul că vor realiza momentele în care i-aţi minţit că faceţi tot ce este omeneşte posibil să ne salvaţi, deşi ştiaţi că, odată infectaţi, nu mai avem nicio scăpare, dată fiind întinderea arsurilor? (…) De ce nu aţi spus că nu aveţi condiţii salubre pentru tratarea marilor arşi, că aveţi bacterii ucigase, încă de a doua zi? Nu am fi apucat să ne infectăm, dacă eram duşi in străinătate la timp! De ce nu ati facut voi presiuni pentru asta, în loc să vă opuneţi, urmând nişte ordine iresponsabile, ale unor personaje atat de efemere în funcţiile cu care se îmbătau la televizor?”, se mai arată în mesaj, care se încheie: “Semnez pentru conformitate, Bogdan Claudiu Istrate”.
UN AN DE LA COLECTIV. Bogdan Istrate, din Galaţi, avea 22 de ani şi era masterand la ASE. El a murit în 12 noiembrie, la Spitalul Bagdasar Arseni, fiind cea de-a 54-a persoană care şi-a pierdut viaţa în urma incendiului din 30 octombrie 2015 din Clubul Colectiv.
UN AN DE LA COLECTIV. Părinţii tânărului au postat o fotocopie a răspunsului Spitalului “Bagdasar Arseni” la solicitarea de eliberare a dosarului medical, înregistrată în 24 februarie.
UN AN DE LA COLECTIV. “Toate informaţiile privind starea de sănătate a pacientului sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia, în situaţia în care pacientul nu şi-a dat consimţământul explicit cu privire la comunicarea acestor informaţii sau dacă legea o cere în mod expres. Având în vedere normele legislative mai sus invocate, precum şi faptul că nu există consimţământul expres al pacientului cu privire la comunicarea informaţiilor medicale, solicitarea dumneavoastră nu poate fi soluţionată favorabil”, este răspunsul Spitalului “Bagdasar Arseni”, documentul fiind semnat de managerul unităţii medicale, Bogdan Păltineanu.
25 aprilie 2016
UN AN DE LA COLECTIV. Gazeta Sporturilor dezvăluie că statul român nu verifică niciodată în laborator dezinfectanţii din spitale şi că reţetele din fabrica celui mai mare producător de biocide - Hexi Pharma - arată că antisepticele sunt diluate.
UN AN DE LA COLECTIV. Sunt făcute publice două documente interne de la fabrica Hexi Pharma, liderul pieței și firma care are contracte cu peste 300 de spitale din 40 de județe, care arată cum se produc dezinfectante cu o concentrație mult mai scăzută decât cea de pe etichetă.
UN AN DE LA COLECTIV. Ancheta GSP se bazează pe relatarea unei surse din interiorul firmei, care afirmă că a avut trei discuţii cu patronul Dan Alexandru Condrea în care i-a semnalat acestuia neregulile în ceea ce priveşte concentraţia pentru Thor, Suprasept şi alte dezinfectante livrate spitalelor, spunându-i că aceasta nu e în regulă şi că reţetele nu se potrivesc cu etichetele. Răspunsul primit a fost că nu este treaba lui.
UN AN DE LA COLECTIV. Angajatul a părăsit firma după o vreme, luând mai multe documente care reprezintă reţetarul luat direct din fabrică şi semnat inclusiv de Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma şi biochimist. Comparaţia dintre acestea şi eticheta produselor relevă că uneori concentraţiile erau de trei până la nouă ori mai mici.
UN AN DE LA COLECTIV. De asemenea, în rapoarte ale DSP Bucureşti pe perioada 2013 – 2014 sunt menţionate “neconformităţi” ale produselor Hexi Pharma. Neregulile semnalate atât la produsele Hexi Pharma, cât şi la alte produse similare au primit de la DSP, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, următorul răspuns: "A fost reetichetat produsul biocid conform prevederilor Regulament 528/2012”.
UN AN DE LA COLECTIV. Jurnaliştii au discutat cu patronul firmei, Dan Alexandru Condrea, dar şi cu Flori Dinu, care au susţinut că produsele sunt conforme. Ulterior, un comunicat al Hexi Pharm relua afirmaţiile refereitoare la calitatea produselor companiei şi contesta veridicitatea documentelor pe care s-a bazate Ancheta jurnalistică.
26 aprilie 2016
UN AN DE LA COLECTIV. GSP scrie că patronul firmei, Dan Alexandru Condrea, este acţionar la o firmă care asigură servicii de curăţenie în spitale, aceasta având acelaşi administrator ca şi Unilab, laboratorul unde ar trebui să fie verificată calitatea dezinfectanţilor.
UN AN DE LA COLECTIV. Condrea apare în 6 firme active. În afară de Hexi Pharma, numele său e prezent în Hexi Med SRL, Ochmed SRL, Signum Service SRL, Health Services Company SRL, Medical Cleaning SRL.
UN AN DE LA COLECTIV. Ultima firmă, Medical Cleaning SRL, derulează contracte de curăţenie cu spitalele, iar, conform Registrului Comerţului, administratorul persoană juridică al Medical Cleaning SRL este Emex Cont SRL, firmă care este administrator şi la Unilab.
UN AN DE LA COLECTIV. “Între firmele lui Condrea şi Unilab există un intens schimb de personal, de prietenii, de vacanţe comune. Unul dintre şefii de la Unilab, Traian Mirel Doncea, a devenit şi acţionar al laboratorului după ce a evoluat într-o poziţie de top la Medical Cleaning, compania lui Condrea”, scriu jurnaliştii de la GSP.
UN AN DE LA COLECTIV. GSP prezintă şi o discuţie cu Simona Pârvu, şefa Inspecţiei Sanitare de Stat din Ministerul Sănătăţii, din care rezultă că legea nu obligă nici inspecţia de stat şi nici pe DSP-urile locale să verifice calitatea soluţiilor dezinfectate din spitale şi că, chiar dacă s-ar face o analiză de concentraţie a substanţei active, nu ar exista certitudinea că antisepticele sunt în regulă, iar asemenea analize sunt scumpe, între 10.000 şi 20.000 de euro.
UN AN DE LA COLECTIV. Conform datelor prezentate de GSP şi furnizate de Cristian Vlădescu, directorul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, 3 milioane de adulţi şi 800.000 de copii sunt internaţi anual în spitalele româneşti.
UN AN DE LA COLECTIV. În aceeaşi zi, la ora 12.45, ministrul Sănătăţii a lansat “Planul strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale în perioada 2016-2018”.
28 aprilie 2016
UN AN DE LA COLECTIV. După o serie de investigaţii, Gazeta Sporturilor scrie că a făcut analize care confirmă că ambele substanţe active din Suprasept - biocid folosit de firma care dezinfectează 2.000 de săli de operaţie din România, din peste 350 de spitale - sunt diluate: prima de 10 ori şi a doua cu 30%.
UN AN DE LA COLECTIV. “Gazeta a cumpărat în decembrie 2015 un bidon sigilat de un litru de Suprasept. Am plătit un test la laboratorul institutului de stat ICECHIM, al cărui rezultat ne-a sosit ieri, confirmînd documentele sursei din fabrică! Ambele substanțe active din Suprasept sunt diluate față de etichetă: prima de 10 ori !!! și a doua cu 30%. Testul a costat 800 de lei, iar spitalele i-au dat lui Hexi Pharma, în ultimii 9 ani, contracte 30 de milioane de euro fără ca autoritățile să-i controleze vreodată în laborator substanțele”, a scris GSP.
UN AN DE LA COLECTIV. Ancheta GSP a dezvăluit şi faptul că laboratorul ICECHIM, care a fost acredit la Bruxelles şi care aparţinea de Ministerul Sănătăţii, nu a primit nicio cerere de analiză timp de nouă ani, desi de înfiinţarea acestuia au fost informate Inspecția Sanitară de Stat, Comisia Națională de Biocide, cea care avizează și dezinfectanții din spitale şi producătorii de antiseptice de pe teritoriul României.
UN AN DE LA COLECTIV. În tot acest timp însă, Ministerul Sănătății a semnat 796 de contracte cu firma Hexi Pharma care livra biocizi în peste 350 de spitale din 40 de județe fără ca nicio autoritate să controleze vreodată concentrația produselor! Pentru nici o firmă.
UN AN DE LA COLECTIV. După tragedia din Colectiv, ICECHIM a primit trei cereri de analize, dintre care una era cea înaintată de Gazeta Sporturilor, care a cerut să fie testat Suprasept, dezinfectantul Hexi Pharma folosit, conform etichetei, pentru ”instrumentarul și echipamentele medicale prin imersie” și pentru deliminarea bacteriilor din „blocurile operatorii, secții de arși, ATI, săli de tratament”. Dar și pentru mesele de operație, podele și pentru „dezinfecția prin nebulizare”.
UN AN DE LA COLECTIV. În singurul interviu pe care l-a acordat pe această temă, patronul Hexi Pharma, Dan Alexandru Condrea, a declarat pentru GSP că nu este posibil ca produsele firmei sale să fie diluate.
UN AN DE LA COLECTIV. „Nu se poate să fie diluate, serios, cum credeți că o substanță activă poate fi diluată de 9 ori?! „Nu poate fi diluată de 9 ori, gândiți-vă!”, a spus Condrea când s-a întâlnit cu Cătălin Tolontan.
UN AN DE LA COLECTIV. În ziua în care a apărut articolul din GSP, 28 aprilie 2016, Firma Hexi Pharma a anunţat că a oprit producţia şi distribuţia şi că a declanşat o anchetă internă "pentru a stabili care sunt factorii responsabili pentru apariţia acestei situaţii" şi că va verifica "amănunţit" concentraţiile produselor fabricate de firmă.
UN AN DE LA COLECTIV. Între timp, Corpul de control al premierului Cioloș a început o anchetă pe dosarul dezinfectantelor din spitale. De asemenea, Ministerul Sănătății anunță, la rîndu-i, măsuri de control.
29 aprilie 2016
UN AN DE LA COLECTIV. GSP dezvăluie cum în plin scandal privind dezinfectanţii diluaţi, firma Hexi Pharma câștiga noi contracte cu statul. Astfel, Unitatea Militară 02534 din Iași, Spitalul din Marghita, Spitalul din Șimleul Silvaniei și Centrul de Recuperare Neuropsihomotorie din București cumpărau, fără licitație, antiseptici de la firma lui Dan Alexandru Condrea.
UN AN DE LA COLECTIV. Astfel, în cele trei zile de la declanşarea scandalului, Hexi Pharma a câştigat 14 contracte cu spitalele de stat, anul 2016 devenind cel mai bun pentru patronal Dan Alexandru Condrea.
UN AN DE LA COLECTIV. Cinismul perfect. De ce a avut cele mai bune luni din viața sa de patron? Pentru că a existat „Colectiv”! În momentul decembrie 2015, când oamenii au devenit conștienți de infecțiile din spitale, vânzările de dezinfectante au decolat. Liderul Hexi și-a tras partea leului. De la contracte de 10 milioane de euro în 2015, în 2016 firma se îndreaptă rapid spre marele pot: bagă dublu! Dominația lui Condrea e realizată prin atâtea firme, producător, distribuitor, firmă de curățenie, „face și deszăpeziri în curțile spitalelor”, că bunăstarea și-a pierdut șirul. Am uitat ceva din enumerare? Da. Am uitat rubinul coroanei, laboratorul Unilab. Laboratorul de analize asigură umbrela științifică a acestei nemaivăzute operațiuni de vrăjire a sistemului public de sănătate. La care au fost martori pasivi nu doar oficialii din minister, dar și cei din DNA, SRI, care aveau obligația să vegheze la o astfel de apariție în domeniul sănătății publice”, scria GSP.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰