Descoperire unică într-o peșteră din România. Câteva oase ascundeau un secret vechi de zeci de mii de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O descoperire făcută în Cheile Vârghișului schimbă ceea ce se știa până acum despre neanderthalienii care au trăit pe teritoriul României. Cercetătorii au identificat, în fragmente de os aparent banale, primele dovezi că aceștia foloseau unelte din os pentru activități precum răzuirea, ascuțirea sau despicarea.
Descoperirea a fost făcută în situl Abri 122/1200, o peșteră din Cheile Vârghișului ocupată în Paleoliticul Mijlociu, în urmă cu aproximativ 230.000 până la 60.000 de ani, potrivit Phys.org.
Deși dovezi privind folosirea uneltelor din os de către neanderthalieni au fost găsite din Munții Altai până pe coasta Atlanticului, regiunea carpatică rămăsese până acum fără astfel de descoperiri certe.
Un nou studiu publicat în Journal of Quaternary Science vine însă să acopere această lipsă.
De ce astfel de unelte nu au fost găsite până acum în România
Una dintre explicații ar putea fi legată chiar de modul în care au fost făcute cercetările arheologice în trecut.
"Nu vreau să fiu excesiv de critic față de metodele folosite în trecut de arheologi", a declarat Ștefan Vasile, lector la Universitatea din București. "Dar, de multe ori, erau recuperate doar oasele mai mari sau mai complete."
Fragmentele mici de os erau adesea trecute cu vederea, deși tocmai acestea sunt cele mai susceptibile să păstreze urme ale folosirii lor ca unelte.
Situl Abri 122/1200 fusese cercetat inclusiv în 2014 de Marian Cosac și George Murătoreanu, de la Universitatea Valahia din Târgoviște, însă până acum nu fusese identificată nicio unealtă din os care să poată fi atribuită cu certitudine neanderthalienilor.
Aceasta i-a făcut pe cercetători să se întrebe de ce neanderthalienii care trăiau acolo, care produceau unelte din piatră și vânau animale de mari dimensiuni, inclusiv rinoceri lânoși și bizoni, nu ar fi folosit și osul.
Peste 10.000 de fragmente de os, analizate la microscop
Pentru a găsi răspunsul, cercetătorii au analizat cu atenție fiecare fragment de os, căutând cele mai mici indicii că acesta ar fi fost folosit în urmă cu mii de ani.
Fragmentele au fost examinate la microscop pentru urme fine de zgârieturi, margini rotunjite sau capete lucioase și lustruite, toate acestea putând indica folosirea osului în contact cu alte materiale.
Pentru a verifica dacă urmele identificate erau într-adevăr rezultatul utilizării ca unealtă, cercetătorii și-au fabricat propriile instrumente din os și au reprodus, mișcare cu mișcare, activități atribuite neanderthalienilor.
Ulterior, au comparat urmele de pe aceste instrumente experimentale cu cele observate pe fragmentele vechi.
Doar 83 de oase au păstrat urme clare de utilizare
Din peste 10.000 de fragmente analizate, doar 83 au prezentat semne clare de manipulare umană.
Acestea au fost împărțite în mai multe categorii, în funcție de modul în care ar fi fost folosite: pentru ascuțirea uneltelor din piatră, pentru prelucrarea pieilor și a plantelor sau ca pene pentru despicarea unor materiale.
Unele dintre fragmente ar fi avut mai multe întrebuințări, spun cercetătorii, în timp ce două dintre ele ar fi fost folosite pur și simplu ca ciocane.
Descoperirea sugerează că în România ar putea exista mai multe astfel de unelte neanderthaliene, care până acum nu au fost recunoscute ca atare.
"Este posibil ca unele unelte din os ale neanderthalienilor să se afle undeva prin niște sertare (...) și poate chiar în grămezile de sediment excavate de cercetătorii anterior", a spus Ştefan Vasile.
Unelte primitive, folosite rapid și apoi abandonate
Potrivit studiului, acestea erau unelte expeditive, adică erau fabricate și folosite pe moment, pentru o nevoie imediată.
Tiparul sugerează că neanderthalienii puneau accent pe rapiditate și utilitate imediată. Foloseau osul pe care îl aveau la îndemână, își făceau treaba cu el și apoi îl abandonau.
"Faptul că neanderthalienii foloseau unelte din os, și încă unele mici, pentru a desfășura o gamă mai largă de acțiuni reprezintă o dovadă care susține o ingeniozitate și o inventivitate aparte, o complexitate a procesului de gândire al neanderthalienilor pe care mulți oameni încă o consideră greu de crezut", a mai precizat Ștefan Vasile.
Cercetătorii caută acum urme de ADN neanderthalian
Următoarea mare provocare este identificarea unor rămășițe propriu-zise de neanderthalieni.
În ciuda anilor de săpături, până acum nu au fost găsite oase umane care să poată fi atribuite acestora.
Echipa testează acum solul pentru ADN neanderthalian și trimite fragmente osoase la analize suplimentare.
"Cu atât de multe fragmente, este ca și cum ai căuta acul în carul cu fân", a recunoscut lectorul universitar.
Cercetătorul speră însă că, într-o zi, în zonă vor fi descoperite și rămășițe osoase ale neanderthalienilor.
