FT: Inteligenţa Artificială remodelează locurile de muncă şi consolidează diferenţele de gen şi plată

Un sondaj Financial Times realizat pe 4.000 de lucrători din SUA și Marea Britanie arată că adoptarea este puternic înclinată către cei mai bine plătiți lucrători: peste 60% folosesc inteligența artificială zilnic, comparativ cu doar 16% dintre lucrătorii cu venituri mici.

Datele indică, de asemenea, o diviziune persistentă de gen, bărbații fiind semnificativ mai predispuși decât femeile să utilizeze instrumente de inteligență artificială în diverse sectoare, de la tehnologie la educație și comerț cu amănuntul.

Sondajul lunar acoperă modul în care lucrătorii utilizează IA, schimbările în productivitate, barierele în calea adoptării și impactul asupra pieței muncii. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care tehnologia se răspândește în SUA și Marea Britanie - și cine va beneficia cel mai mult.

"Retorica existentă este că instrumentele se vor democratiza. Dar realitatea este că... este nevoie de un anumit grad de educație, abilități abstracte și cantitative, familiaritate cu computerele și programarea pentru a utiliza modelele", a declarat Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru economie și profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

"IA va crește inegalitatea dintre muncă și capital. Acest lucru este aproape sigur. Aș spune că ne pregătește pentru o bătaie de cap."

Sondajul a arătat că lucrătorii cu cunoștințe de top au fost cei mai mari utilizatori de IA în locurile de muncă cu gulere albe, dar că principalele diferențe de utilizare au fost între anumite ocupații, mai degrabă decât în ​​cadrul acestora.

Avocații, contabilii și dezvoltatorii de software utilizează aceste instrumente în rate similare, fie că sunt juniori sau seniori, dar le folosesc mult mai mult decât persoanele cu ocupații mai puțin plătite din aceleași industrii.

Relația puternică dintre salariu, educație și utilizarea inteligenței artificiale sugerează că tehnologia ar putea crește inegalitatea veniturilor prin stimularea productivității lucrătorilor din eșaloanele superioare, dar nu și a celor din eșaloanele inferioare.

Economiștii au subliniat că lucrătorii cu calificare tehnică, angajați temporar, au fost în mod natural printre primii care au adoptat tehnologii complexe.

"Cu cât inventăm mai multe tehnologii inteligente, cu atât contează mai mult inteligența ta", a declarat Chris Pissarides, profesor de economie laureat al Premiului Nobel la London School of Economics, care a studiat efectele automatizării asupra locurilor de muncă. "Când tehnologia pe care am inventat-o ​​era mai simplă, IQ-ul tău nu conta prea mult. Dar acum contează din ce în ce mai mult, datorită acestor tehnologii mai avansate."

Istoricul economic Carl Benedikt Frey a spus că același tipar a apărut în timpul revoluției computerelor personale, dar disparitatea s-a echilibrat pe măsură ce utilizarea computerelor a devenit larg răspândită.

"Inegalitatea se va rezolva de la sine în timp", a spus Frey, profesor la Institutul de Internet din Oxford. "Depinde cât timp durează până se elimină decalajul, dacă este vorba de un deceniu sau două, atunci este mai îngrijorător."

Diviziunea de gen este în concordanță cu datele care arată că femeile sunt cu 20% mai puțin predispuse să utilizeze inteligența artificială decât bărbații, potrivit lui Fabien Curto Millet, economist-șef la Google, deși cauzele rămân neclare.

Există loc pentru a elimina acest decalaj, a spus el, indicând un studiu realizat de echipa sa din 2025 care a arătat că o sesiune de instruire în domeniul inteligenței artificiale pentru lucrătorii din Marea Britanie a crescut semnificativ adoptarea în rândul femeilor de peste 55 de ani. "Intervenția a dus la triplarea utilizării zilnice", a spus Curto Millet.

Acest lucru se aliniază cu datele FT, care arată că instruirea corporativă este cel mai important factor determinant al utilizării inteligenței artificiale la locul de muncă.

Experții au fost surprinși de descoperirile conform cărora cei mai înrăiți utilizatori de inteligență artificială la locul de muncă nu au fost cei mai tineri, ci cei de 30 de ani cu vechime mai mare în muncă, ceea ce indică faptul că inteligența artificială s-ar putea dovedi mai utilă pentru cei cu experiență deja existentă.

Economistul-șef al OpenAI, Ronnie Chatterji, a declarat că acest lucru este în concordanță cu propriile observații ale creatorului ChatGPT, conform cărora inteligența artificială completează competența, permițând experților consacrați să fie mai productivi.

Constatările subliniază îngrijorarea că inteligența artificială ar putea eroda baza piramidei carierei, unele lucrări efectuate anterior de personalul junior fiind acum efectuate de inteligența artificială la cererea angajaților seniori, lăsând personalul nou incapabil să-și dezvolte abilități și expertiză.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰