(P) Diabetul și alimentația: de ce nu există o dietă universală și ce recomandă specialiștii

Conform rapoartelor Institutului Național de Sănătate Publică, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet în România este de peste 1,4 milioane, estimându-se că aproximativ 1 din 10 români suferă de diabet, iar alți circa 3 din 10 au prediabet.

Pornind de la premisa că grija față de consumatori înseamnă atât produse de calitate, cât și informații corecte, verificate științific, care îi ajută să facă alegeri alimentare bine informate, de Ziua Mondială a Diabetului¹, TRANSAVIA, producătorul brandului lider al pieței de carne de pasăre din România, Fragedo², aduce în atenția consumatorilor informații valoroase despre ce înseamnă, de fapt, să mâncăm bine atunci când avem diabet, ce putem face pentru sănătatea de mâine și cum putem reduce riscurile înainte de apariția bolii.

Răspunsurile vin de la Liliana Enache³, nutriționist-dietetician, care explică, pe baza celor mai recente recomandări științifice, de ce calitatea alimentelor și obiceiurile pe termen lung sunt mai importante decât o listă de interdicții.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică la nivel mondial, dar, dincolo de tratamentul medicamentos și monitorizarea glicemiei, alimentația joacă un rol fundamental în managementul acestei afecțiuni, contribuind la controlul metabolic, menținerea unei greutăți sănătoase și reducerea riscului de complicații cardiovasculare și renale.

Ce recomandă ghidurile actuale despre alimentația în diabet?

„Ce am voie să mănânc și ce trebuie să elimin din alimentație?” este una dintre cele mai frecvente întrebări ale persoanelor diagnosticate cu diabet. Nutriționist-dieteticianul Liliana Enache arată că recomandările specialiștilor în nutriție și diabetologie au evoluat considerabil în ultimii ani, iar accentul nu mai cade pe liste rigide de alimente interzise, ci pe construirea unui model alimentar echilibrat, adaptat particularităților fiecărei persoane. Cu alte cuvinte, nu există o singură dietă pentru diabet, potrivită tuturor pacienților, ci principii nutriționale susținute științific, care pot contribui semnificativ la îmbunătățirea controlului glicemic și a sănătății pe termen lung.

Un reper important, amintit de Liliana Enache, este Standards of Care in Diabetes – 2026, publicat de American Diabetes Association (ADA), care recomandă terapia nutrițională medicală individualizată pentru toate persoanele cu prediabet sau diabet și implicarea unui dietetician-nutriționist cu experiență în managementul afecțiunii. Potrivit datelor analizate de ADA, intervenția nutrițională realizată de un dietetician poate contribui la scăderea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) cu aproximativ 0,3–2,0 puncte procentuale la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 și cu 1,0–1,9 puncte procentuale în diabetul de tip 1, iar importanța intervenției nutriționale se menține inclusiv atunci când pacientul urmează deja tratament medicamentos.

Mai multe modele alimentare, același obiectiv: un echilibru care poate fi menținut

Liliana Enache explică faptul că studiile nu au identificat o distribuție universală a carbohidraților, proteinelor și grăsimilor care să fie optimă pentru toate persoanele cu diabet. În schimb, cercetările susțin eficiența mai multor modele alimentare care au demonstrat beneficii metabolice și cardiovasculare, cu condiția ca acestea să fie adaptate particularităților individuale. Alimentația mediteraneeană, modelul DASH, alimentația cu aport redus de carbohidrați sau cea predominant vegetală pot părea abordări foarte diferite, și totuși, toate se regăsesc printre modelele alimentare susținute de cercetări pentru beneficiile lor metabolice și cardiovasculare:

• Alimentația mediteraneeană include legume, fructe întregi, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe, ulei de măsline și pește, fiind unul dintre cele mai bine studiate modele pentru beneficiile asupra controlului glicemic și riscului cardiovascular.

• Modelul DASH pune accent pe legume, fructe, cereale integrale și alimente cu un conținut redus de sodiu, fiind deosebit de relevant pentru persoanele cu diabet asociat cu hipertensiune arterială.

• Alimentația cu aport redus de carbohidrați poate contribui la îmbunătățirea controlului glicemic în anumite situații, însă gradul de restricție trebuie individualizat și corelat cu tratamentul medicamentos. Dietele foarte restrictive, inclusiv cele ketogenice, nu sunt potrivite pentru toată lumea, subliniază nutriționist-dieteticianul.

• Alimentația predominant vegetală, bazată pe leguminoase, cereale integrale, legume, fructe, nuci și semințe, poate contribui la îmbunătățirea calității generale a alimentației și a profilului cardiovascular.

Dincolo de diferențele dintre aceste modele, Liliana Enache subliniază că mai importantă decât respectarea unei formule rigide este calitatea generală a alimentației și capacitatea pacientului de a menține obiceiurile alimentare corecte pe termen lung.

Ce contează la fel de mult ca eliminarea zahărului?

Pentru persoanele cu diabet, atenția acordată alimentației nu se reduce la cantitatea de zahăr consumată. Intervenția nutrițională urmărește evaluarea întregului model alimentar și a modului în care diferitele categorii de alimente influențează metabolismul. Specialistul subliniază că, în alimentația persoanelor cu diabet, calitatea carbohidraților este la fel de importantă ca aportul și distribuția acestora pe parcursul zilei. Sunt de preferat sursele bogate în fibre, precum legumele, fructele întregi, leguminoasele și cerealele integrale, în locul produselor rafinate și al alimentelor cu zaharuri adăugate. Cantitatea de carbohidrați trebuie adaptată profilului glicemic, tratamentului medicamentos și nivelului de activitate fizică, iar pentru persoanele care utilizează insulină, corelarea aportului de carbohidrați cu dozele administrate este deosebit de importantă. Un rol esențial îl au și fibrele, care contribuie la sănătatea digestivă, la sațietate și la modularea răspunsului glicemic. American Diabetes Association (ADA) recomandă un aport de minimum 14 grame de fibre la 1.000 kcal, preferabil din alimente cât mai puțin procesate. La fel de importantă este calitatea grăsimilor, mai ales în contextul riscului cardiovascular crescut asociat diabetului. Specialistul recomandă limitarea grăsimilor saturate și înlocuirea acestora cu surse de grăsimi nesaturate, precum uleiul de măsline, avocado, nucile, semințele și peștele.

Alimentația trebuie privită și în relație cu greutatea corporală. În cazul persoanelor cu suprapondere sau obezitate, scăderea în greutate poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și controlul metabolic. Nu în ultimul rând, hidratarea este o componentă importantă a echilibrului alimentar: apa ar trebui să fie principala sursă de hidratare, înlocuind băuturile îndulcite și sucurile, pentru a reduce aportul de zaharuri și calorii.

Proteinele de calitate: de ce contează și ce rol poate avea carnea de pui?

Într-o masă echilibrată, fiecare categorie de nutrienți îndeplinește funcții diferite: carbohidrații furnizează energie, fibrele contribuie la sănătatea digestivă și la reglarea răspunsului glicemic, iar proteinele sunt indispensabile pentru menținerea masei musculare, susținerea funcțiilor organismului și asigurarea sațietății. Liliana Enache subliniază că, pentru persoanele cu diabet, includerea unor surse de proteine de bună calitate la mesele principale contribuie la obținerea unei structuri alimentare echilibrate și la diversificarea aportului nutrițional.

Specialistul nutriționist-dietetician amintește că o sursă de proteine cu valoare biologică ridicată, cu un conținut redus de grăsimi și fără carbohidrați în mod natural, care poate fi inclusă ușor în diferite modele alimentare, poate constitui de exemplu, pieptul de pui fără piele. Carnea de pui reprezintă o opțiune practică pentru asigurarea aportului proteic, deoarece, după cum indică un studiu din 2021, publicat de The American Journal of Cinical Nutrition, care a privit prevenția diabetului, nu controlul glicemic la persoanele deja diagnosticate, a avut ca rezultat relevant faptul că, înlocuirea unei porții zilnice de carne roşie cu carne de pasăre a fost asociată cu o reducere de aproximativ 18% a riscului de diabet zaharat de tip 2. De asemenea, American Diabetes Association (ADA) – Protein Food for Diabetes, enumeră explicit carnea de pui, cu precădere cea fără piele, în scopul reducerii aportului de grăsimi saturate şi colesterol.

Carnea de pui se poate integra cu ușurință în diferite modele alimentare deoarece, în funcție de preferințe și de necesarul individual, poate fi asociată cu legume, leguminoase sau cereale integrale, într-o masă echilibrată. Specialistul amintește faptul că, dincolo de valoarea nutrițională, alegerea alimentelor ar trebui să țină cont și de proveniența acestora, de transparența producătorului și de posibilitatea consumatorului de a obține informații despre produsele pe care le achiziționează. În acest context, firesc, pentru consumator, calitatea nu ar trebui să fie doar o promisiune de pe ambalaj, ci rezultatul unor procese și controale care pot fi explicate și verificate. Spre exemplu, toți puii comercializați sub brandul Fragedo provin exclusiv din fermele proprii TRANSAVIA și sunt procesați doar în abatoarele și facilitățile de producție ale companiei. Acest model unic în România permite controlul calității și siguranței alimentare de-a lungul întregului lanț de producție și asigurarea trasabilității depline a produselor.

Cum arată, concret, o masă potrivită într-un model alimentar adaptat persoanelor cu diabet?

Liliana Enache explică faptul că nu este suficient să urmărim un singur nutrient, ci că e important să avem în vedere calitatea carbohidraților, cantitatea și distribuția lor pe parcursul zilei, aportul de fibre, calitatea grăsimilor și sursele de proteine. O porție de piept de pui Fragedo, poșată, coaptă sau preparată la grătar ori grill, poate fi asociată cu legume și o cantitate individualizată de cereale integrale sau leguminoase, contribuind la o masă ce furnizează proteine de calitate, fibre și alți nutrienți necesari organismului.

Specialistul atrage însă atenția că modul de preparare poate schimba semnificativ profilul nutrițional al unei mese: un piept de pui gătit la cuptor, cu ierburi aromatice și o cantitate moderată de ulei de măsline, nu are aceeași compoziție nutrițională ca același aliment prăjit în mult ulei sau servit cu sosuri bogate în grăsimi și sare. Din acest motiv, Liliana Enache recomandă metode de preparare precum fierberea, coacerea, gătirea la grătar sau înăbușirea, în locul prăjirii și al adaosurilor excesive de grăsimi și sare. Ea subliniază și faptul că diagnosticul de diabet nu înseamnă că o persoană trebuie să consume automat mai multe proteine, deoarece necesarul trebuie stabilit individual, ținând cont inclusiv de masa musculară, starea nutrițională și funcția renală, iar în cazul persoanelor cu boală cronică de rinichi, adaptarea aportului proteic la recomandările medicale este deosebit de importantă.

Poate intervenția nutrițională să ducă la remisia diabetului de tip 2?

Una dintre cele mai interesante direcții de cercetare din ultimii ani, amintită de specialistul nutriționist-dietetician, este posibilitatea obținerii remisiunii diabetului zaharat de tip 2 prin intervenții intensive asupra stilului de viață și greutății corporale. Astfel, rezultatele studiului DiRECT (Diabetes Remission Clinical Trial), publicat în The Lancet în 2018, care a urmărit persoane cu diabet zaharat de tip 2 relativ recent diagnosticat, incluse într-un program structurat de management al greutății sunt încurajatoare, dar, după cum subliniază Liliana Enache, remisia nu este echivalentă cu vindecarea definitivă, iar posibilitatea obținerii și menținerii acesteia depinde de durata bolii, funcția celulelor beta pancreatice, gradul de scădere ponderală, tratamentul urmat și capacitatea persoanei de a menține schimbările pe termen lung. În plus, monitorizarea medicală rămâne indispensabilă, inclusiv în cazul persoanelor care au obținut remisia.

Liliana Enache subliniază de asemenea un aspect important: acela că intervenția nutrițională nu trebuie privită ca o alternativă la tratamentul medicamentos. În diabetul zaharat de tip 1, administrarea insulinei este indispensabilă, aceasta neputând fi înlocuită prin dietă, sport sau suplimente. În diabetul de tip 2, tratamentul medicamentos se stabilește în funcție de profilul metabolic, riscul cardiovascular, funcția renală și celelalte particularități ale pacientului. Alimentația, activitatea fizică, somnul, gestionarea stresului și tratamentul medical trebuie să funcționeze împreună. De asemenea, modificările importante ale aportului de carbohidrați trebuie discutate cu medicul diabetolog, mai ales în cazul persoanelor tratate cu insulină sau medicamente care pot produce hipoglicemie.

Ce putem face astăzi pentru sănătatea de mâine? Putem schimba ceva înainte ca diabetul să apară?

Ziua Mondială a Diabetului, marcată anual la 14 noiembrie, readuce în atenție importanța prevenției, a diagnosticului precoce și a educației pentru sănătate. International Diabetes Federation arată că la nivel global, 1 din 9 adulți suferă de diabet, iar peste 635 de milioane de oameni prezintă un risc crescut de a face diabet de tip 2, estimând că până în 2050, numărul celor care vor avea diabet se va ridica la 853 de milioane (https://worlddiabetesday.org/). Educația nutrițională are, așadar, și rolul de a ajuta pacientul să înțeleagă mai bine relația dintre alimente, glicemie, tratament și activitatea fizică, astfel încât să poată lua decizii informate în viața de zi cu zi.

Diabetul de tip 2 nu apare, de regulă, peste noapte. Modificările metabolice se pot dezvolta treptat, uneori cu mult înainte de stabilirea diagnosticului și de aceea, prevenția și identificarea timpurie a riscurilor sunt esențiale. Liliana Enache explică faptul că, în cazul persoanelor cu prediabet, intervențiile asupra stilului de viață pot reduce riscul de progresie către diabetul zaharat de tip 2: alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și monitorizarea factorilor de risc formează împreună baza prevenției. Pentru persoanele deja diagnosticate, nutriționistul-dietetician subliniază că alimentația nu înlocuiește tratamentul, ci îl completează.

Mesajul central al nutriționistului Liliana Enache este că persoana cu diabet nu are nevoie de o alimentație construită în jurul interdicțiilor, ci de una echilibrată, adaptată propriilor nevoi și susținută de informații științifice. Alimentația sănătoasă nu trebuie construită în jurul fricii de anumite alimente, ci al înțelegerii rolului pe care acestea îl au în organism. Există alegeri care, repetate zi de zi, pot face diferența: mai multe fibre ( introduse treptat în dietă), surse variate de proteine de calitate, grăsimi sănătoase, porții adaptate nevoilor individuale și metode de preparare potrivite. Intervenția nutrițională individualizată poate îmbunătăți semnificativ controlul metabolic și calitatea vieții.

În concluzie, fiecare persoană ar trebui să aibă două repere esențiale: alimente de calitate și informații în care poate avea încredere. De aceea, pentru TRANSAVIA, grija față de consumatori se reflectă atât în modul responsabil în care produce carnea de pui sigură și de calitate, cu proveniență 100% controlată, datorită sistemului său integrat de la bob la furculiță, cu facilități proprii, care permite controlul calității și siguranței alimentare, cât și în preocuparea de a pune la dispoziția oamenilor informații utile și verificate științific, care să contribuie la o mai bună înțelegere a alimentelor pe care le punem în farfurie.

Notă informativă: Acest material are caracter educațional, fiind destinat informării consumatorilor cu privire la rolul alimentației în menținerea sănătății și importanța alegerilor alimentare echilibrate pentru sănătatea metabolică. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical, diagnosticul sau recomandările personalizate ale medicului ori ale specialistului în nutriție și dietetică. În cazul apariției simptomelor de boală sau al existenței unor afecțiuni medicale, se recomandă consultarea unui specialist.

Referințe bibliografice

• American Diabetes Association Professional Practice Committee. 5. Facilitating Positive Health Behaviors and Well-being to Improve Health Outcomes: Standards of Care in Diabetes—2026. Diabetes Care. 2026;49(Suppl. 1)–S131. https://doi.org/10.2337/dc26-S005
• American Diabetes Association Professional Practice Committee. 8. Obesity and Weight Management for the Prevention and Treatment of Diabetes: Standards of Care in Diabetes—2026. Diabetes Care. 2026.
• https://doi.org/10.2337/dc26-S008
• Evert AB, Dennison M, Gardner CD, et al. Nutrition Therapy for Adults With Diabetes or Prediabetes: A Consensus Report. Diabetes Care. 2019;42(5):731–754. https://doi.org/10.2337/dci19-0014
• International Diabetes Federation. World Diabetes Day 2026 – Early action on diabetes. https://worlddiabetesday.org/
• Lean MEJ, Leslie WS, Barnes AC, et al. Primary care-led weight management for remission of type 2 diabetes (DiRECT): an open-label, cluster-randomised trial. The Lancet. 2018;391(10120):541–551.
• https://doi.org/10.1016/S0140-6736(17)33102-1
• Lean MEJ, Leslie WS, Barnes AC, et al. Durability of a primary care-led weight-management intervention for remission of type 2 diabetes: 2-year results of the DiRECT open-label, cluster-randomised trial. The Lancet Diabetes & Endocrinology. 2019;7(5):344–355. https://doi.org/10.1016/S2213-8587(19)30068-3
• World Health Organization. World Diabetes Day – 14 November. „Early Action on Diabetes”. https://www.who.int/campaigns/world-diabetes-day
• Wurtz AML et al.( 2021). Replacing the consumption of red meat with other major dietary protein sources and risk of type 2 diabetes mellitus: a prospective cohort study. American Journal of Clinical Nutrition, 113(3),612-621.